„Nu pot să răspund tweeturilor, am căzut de pe munte în Austria. Nu știu cum am ajuns aici, dar media nu greșește niciodată”, a scris actorul Russell Crowe după ce rețelele sociale au vuit ore întregi că actorul ar fi murit după ce a căzut de pe munte.
Se întâmpla în 2010 și Crowe era ultimul din lista lungă de celebrități despre care se scrisese până atunci, în mod fals, că și-ar fi pierdut viața: Britney Spears, Eminem, Harrison Ford, George Clooney, Johnny Depp, Natalie Portman. Aproape 12 ani mai târziu, lista vedetelor „răpuse” de internet și publicații avide de decese celebre e acum de ordinul zecilor și unele au „murit” de mai multe ori. Nu au scăpat nici Lady Gaga, Madonna, Mr. Bean sau Regina Marii Britanii. Fenomenul a ajuns și în România, unde lista începe cu Ion Iliescu și continuă cu nume precum Marian Râlea, Fuego, Florin „Busu” Busuioc sau Carmen de la Sălciua.
În vremurile astea informația se transmite ca fulgerul pe net, dar ce trebuie să ai însă mereu în vedere este că se întâmplă asta și cu informațiile reale, dar și – sau chiar mai ales – cu cele false. Așa stau lucrurile și cu anunțurile despre moartea unor celebrități. Ajunge un #RIP Beyonce și în câteva minute e foarte posibil să se încingă Twitter cu știrea asta fake. Dar poate te întrebi: ce-o fi în mintea celor care răspândesc astfel de informații false?
Farsele care „omoară” oameni doar pentru că se poate
Cei care propagă știrile false în cunoștință de cauză au, în general, un scop – de cele mai multe ori poate fi doar o farsă, iar uneori miza e ceva mai importantă și nu are neapărat treabă cu vedeta, ci cu naivitatea celor care află de un presupus deces al acesteia. Multe dintre zvonurile false de tipul ăsta pornesc de la farse ale unor anonimi. Fie că e vorba despre o postare sau un tweet, sau chiar de spargerea contului de social media al unei televiziuni sau chiar al unei vedete pentru a posta un #RIP, aceștia caută validare, confirmare, atenție. Și le primesc, după ce postarea lor e distribuită de zeci de mii de oameni, e preluată de sute de site-uri și apoi dezmințită chiar de vedeta pe care au „ucis-o”.
Alții urmăresc doar să se amuze și unele anunțuri încep ca o glumă. Majoritatea celor care văd acest prim anunț poate nu îl cred, dar pe măsură ce e rostogolit și primește reacții diferite, de uimire, de regret, de durere, el prinde viață tocmai pentru că e crezut. Propagarea în masă a unei astfel de știri nu ar fi eficientă fără complicitatea site-urilor care o preiau și nu o verifică. De ce nu opresc minciunile? Pentru că fiecare click al tău le crește traficul, care se traduce direct în bani. Asta explică și motivul pentru care, deseori, știrile care dezmint informația au titluri din care se înțelege că a murit, cum ar fi acest articol: „Vestea care a șocat întreaga planetă! Jon Bon Jovi a murit la vârsta de 49 de ani”. Dezmințirea apare abia în articol, unde se menționează că pe nu-știu-ce site se minte.
Goana după click-uri merge uneori și mai departe și pretind că pot citi viitorul, cum este cazul unui articol românesc din 2012. La bază a stat un articol din presa americană care anunța că Macaulay Culkin are probleme cu heroina și nu pare s-o mai ducă mult, iar publicația Click! a scurtat treaba și a titrat: „Macaulay Culkin va muri în 6 luni!”. E 2021 și actorul din Singur acasă este încă în viață.
Grija nu e doar că-ți iei clickbait, ci că, mai grav, te fură șarlatanii internetului
Situațiile de mai sus se încadrează în spectrul glumelor proaste sau al clickbaitului nesimțit. Însă sunt cazuri în care știrile false, mai ales cele despre moartea unor vedete, au în spate încercări de a-ți obține datele personale. În 2016, o postare pe o aplicație a Facebook anunța că Brad Pitt s-a sinucis, cu hashtag-uri precum #RIP, #WELOVEYOU, #WEWILLMISSYOU.
Odată ce dădeai click pe linkul care părea o știre de pe site-ul televiziunii Fox News, erai redirecționat către o altă pagină unde ți se cereau informații de logare. Astfel, le dădeai unor hackeri acces la profilul tău. Un caz clasic de înșelătorie care se bazează pe naivitate, curiozitate și neatenție. Astfel de înșelătorii sunt trimise și prin e-mail, WhatsApp, Telegram, Facebook și orice altă platformă are componentă de mesagerie. Sunt, cum le descriu specialiști în securitate cibernetică, agnostice față de platformă, pentru că se bazează pe naivitatea celui care le primește. Odată ce ai deschis linkul din care aștepți înfrigurat să afli cum s-a sinucis Brad Pitt, nu faci decât să deschizi poarta în calculatorul tău pentru un virus.
Starurile sunt ucise online și din greșeală și astfel de informații false despre moartea unor vedete au apărut și în publicații de prestigiu (CNN, Radio France International), prin publicarea din greșeală a necrologurilor pregătite din avans. Un exemplu excelent vine de la The Telegraph. În 2017, a anunțat moartea Prințului Philip, soțul reginei: „HOLD HOLD HOLD”, începea titlul, Prince Philip, Duke of Edinburgh, dies aged XX”. Nu doar că știrea mai trebuia „ținută”, dar acel „XX” de la final îți arată că era pur și simplu un draft pentru când ar fi fost adevărată. Așa ceva nu s-a întâmplat însă o singură dată. Au trecut prin asta Papa Ioan Paul al II-lea, Nelson Mandela, Sophia Loren, George Soros și mulți alții. Dar se poate întâmpla și altfel.
#NowThatchersDead” a fost un hashtag care a circulat intens pe Twitter în 2013, când Margaret Thatcher chiar a murit. Doar că unii au interpretat greșit mesajul și-au citit: „Now That Cher’s Dead”. Așa au concluzionat că a murit cântăreața Cher. Zvonul a prins rapid aripi și Cher a fost declarată moartă de internet. Cher mai murise pe internet și înainte de acest mesaj greșit înțeles, și a mai murit de câteva ori și după. Dar cert este că o dată a murit din greșeală.
Cum să nu cazi pradă știrilor false despre moartea unor vedete
Un zvon că unul dintre cântăreții tăi preferați a murit îți provoacă șoc, indignare, emoție, așa că vei da click și vei transmite și altora ce ai aflat, fără să stai prea mult pe gânduri. Exact pe asta mizează cei care propagă dezinformare. Sfatul specialiștilor în dezinformare este să nu te grăbești și să fii sceptic la orice tip de mesaj care îți ridică suspiciuni. Fii circumspect dacă presupusul deces ar fi avut loc în locuri și circumstanțe neobișnuite sau dacă ți se par cunoscute unele detalii. De exemplu, și despre Russell Crowe, și despre Natalie Portman, Tom Hanks și Jeff Goldblum s-a scris că ar fi căzut de pe un munte. Iar ultimii trei și-ar fi găsit sfârșitul undeva în munții din Noua Zeelandă.
Nu te lăsa pradă emoției și nu te grăbi să distribui imediat informația înainte să o verifici. În câteva ore, e posibil să fie dezmințită chiar de către cel vizat.
Primul pas e să cauți informația și din alte surse. Dacă nu găsești nimic, pe niciun site de știri credibil, mai sapă puțin. Cât de credibilă e sursa? E o sursă oficială sau doar un anonim? Dacă ai aflat dintr-o postare care pare să fie o preluare a unei știri dintr-o sursă oficială, verifică direct la sursă. Dacă ai aflat de pe un site al cărui nume sună ca unul pe care îl știi, dar diferă puțin denumirea, e mai mult ca sigur ceva suspect. De exemplu, un site cu numele buzzfed.net, care imita site-ul buzzfeed.com, anunța în 2013 că actorul Sean Penn ar fi murit, ucis de oamenii traficantului mexican Joaquin „El Chapo” Guzman. Dezinformarea pornea de la un detaliu adevărat, cum fac multe dezinformări, și anume că El Chapo a fost intervievat de Sean Penn.
Dacă ai primit informația prin e-mail, nu te grăbi să dai click, riști să fie o escrocherie în spate. Și sub nicio formă nu oferi datele tale de logare niciunei cereri care ajunge la tine printr-un astfel de anunț. Dacă suspectezi că o știre văzută pe Facebook, YouTube sau Instagram și orice altă platformă e falsă, raporteaz-o. Dacă ai dat click pe o postare și îți dai seama că e fake, ieși de pe pagină.
Nu uita că uciderea în online a vedetelor e un fenomen și zilnic, undeva într-un colț de internet, mai „moare” câte o vedetă. De exemplu, în timp ce documentam acest text, pe care l-am început cu exemplul falsei morți din 2012 a lui Russell Crowe, actorul a mai „murit” înc-o dată online.
Articol realizat în cadrul proiectului „Adevărul gol-goluț!” coordonat de Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS România).
