Sâmbătă am fost pentru al 3-lea an la rând la Tomorrowland și de atunci mă tot gândesc ce să scriu despre cum a fost acolo. Anul acesta am fost acolo împreună cu Robert și m-am bucurat mult că am avut un prieten cu care să pot împărți toată experiența asta. Discutând și povestind cu lumea de acolo, am realizat că cei 180.000 de oameni care vin acolo nu vin neapărat pentru muzică, ci pentru experiența Tomorrowland.
Îmi aduc aminte că ne îndreaptam spre zona de festival și încă simțeam puțină oboseală, pentru că ma trezisem de la ora 5 dimineața. Dar, după ce am intrat, am simțit energia aia! Energia aia care te face să uiți de oboseală, de probleme și de orice este în afara festivalului. Mii de oameni fericiți, veniți să se distreze, mii de oameni costumați și pregătiți să-i vadă pe artiștii si djii lor preferați.
Eu îmi făcusem o listă cu toți cei pe care voiam să-i vad și, în mare, am reușit să o bifez. Cred că am putut să trec pe la 7-8 scene din totalul de 17 câte erau în festival.
I-am vazut live pe Timmy Trompet, Solomun, Martin Garrix, Otto Knows, Armin Van Buuren, Dimitri Vegas & Like Mike si Alesso. Mi-au placut toate showurile, muzica a sunat foarte bine si efectele au fost pe masura.
Am reușit să schimb și câteva vorbe cu Lost Frequencies, care mi-a spus că i-a placut super mult la Neversea și că abia așteaptă să mixeze din nou la Untold!
Tomorrowland este o experiență unică, pe care nu o poți compara cu absolut nimic ți vreau să le mulțumesc prietenilor de la Mazda Playground /Mazda, care s-au gândit la mine și anul ăsta să-mi ofere aceasta experiență!
