De la un „bună, ce faci?” la care a răspuns indiferentă, Natalia Găitan (19 ani) a ajuns să fie amenințată cu „o să mă interesez unde te găsesc, Sibiul nu e un oraș așa mare”. A fost apoi urmărită, zile la rând, pe toate rețelele sociale pe care are un profil, în mesaje private, în comentarii sau prin video call-uri pe Facebook Messenger de către un bărbat disperat să afle „de ce nu vrea să vorbească cu el”. Marius Ispas, așa cum își spunea inițial, a transformat o banală conversație de Facebook într-o hărțuire online în toată regula.
În Codul penal, hărțuirea este definită ca „fapta celui care, în mod repetat, urmărește fără drept sau fără un interes legitim, o persoană ori îi supraveghează locuința, locul de muncă sau alte locuri frecventate de către aceasta, cauzându-i astfel o stare de temere”. După ce Natalia i-a spus de multe ori lui Marius că nu e interesată să vorbească, i-a dat block, dar asta tot nu l-a oprit. Și-a creat alte conturi cu numele de „Cassianus”, „Cassianus al Daciei” sau „feliperadun” și a continuat hărțuirea pe toate canalele.
„Dacă tot fugi de asta, nu vei rezolva nimic. Am să te caut până îmi vei spune. Cred Ema (crede-mă) că nu ești singura persoană cu care fac asta. Sunt multe altele care n-au scăpat până nu au spus, dar eu nu vreau să ajungem acolo” e unul dintre mesajele primite de Natalia.
Cazul nu e singular, multe femei au în inbox pe lângă mesajele standard de la străini din afara țării, dick pics necerute și bărbați insistenți care nu se opresc când văd că nu răspunzi. Probabil că nu a scăpat nicio femeie cu acces la internet de tipul ăsta de hărțuire. Dar ce i s-a întâmplat Nataliei depășește „normalitatea” asta pe care am învățat să o ignorăm. Când o persoană e bătută în plină stradă și oamenii nu reacționează, când polițiștii nu sunt capabili să salveze viața unei adolescente sau când sângerezi în fața autorităților, mă întreb cum în urma unor amenințări online mai poți ieși fără frică din casă.
Chiar dacă statul pare că nu e interesat să-și protejeze propriii cetățeni, există - cel puțin la nivel teoretic - pârghii pe care le poți folosi, dacă ești hărțuit/ă online. Am vorbit despre asta cu un avocat, cu Poliția Română și cu un psiholog, care să-mi spună cum poți face față unei astfel de situații.
De ce a răspuns Natalia la mesaje?
Pe lângă persoanele care susțineau victima și o sfătuiau să-l reclame pe tip la poliție, s-au trezit câțiva să facă și pe experții. Acele specimene care te fac instant să te gândești că și ei au avut rolul agresorului înainte și știu cum să-l justifice. Victima ajunge vinovată, în ochii lor, de la simpla întrebare „păi, tu de ce i-ai răspuns?”. Un idiot chiar s-a gândit s-o sfătuiască să slăbească, „e de nota cinci și d-asta a vorbit cu agresorul”. Se bucura de atenția pe care în mod normal n-o primea. Bărbați, 2019.
Psihologul Denisa Călin crede că oamenii au reacționat așa pentru că sunt fascinați să descoase victimele, fiindcă se tem să nu ajungă în situația lor. „Ca un fel de tentativă de a anticipa ce poți să faci să nu ajungi acolo, criticând victima de pe margine, încearcă să-și găsească soluții pentru ei înșiși”, spune ea.
Nimeni nu se așteaptă ca de la un salut să se ajungă la situații extreme. Victima este liberă să răspundă, apoi să nu mai spună nimic. Asta a și făcut Natalia, și nimeni nu e îndreptățit să o blameze pentru asta.
„Ce observ este că a încercat să stabilească limite cu el, să aducă un element de normalitate, iar când asta nu a funcționat și a devenit clar că e un tip scelerat, a încercat să nu interacționeze, a mers un pas mai departe – l-a blocat. Mi se pare un parcurs firesc și normal”, adaugă Denisa Călin.
Pasul unu: Block-ul
Blochează persoana care te hărțuiește, te ajută să-ți păstrezi sănătatea mintală și siguranța fizică. Există cazuri în care block-ul chiar ar împiedica escaladarea unei situații. Avocatul Răzvan Barac susține că acest pas trebuie făcut de îndată ce hărțuitorul dă semne de exagerare. „Platformele online pun la dispoziție diferite unelte pe care victimele le pot folosi ca să se protejeze prin blocarea acțiunilor agresorului.”
Însă, ca în cazul Nataliei, block-ul poate uneori doar să înrăutățească situația și să-l enerveze pe hărțuitor, făcându-l mai perseverent și mai agresiv.
Pasul doi: Adună probe
La poliție nu trebuie să mergi cu mâna-n sân (uneori nici dacă ești pregătit/ă nu te ajută, dar asta e altă poveste). E recomandat să strângi toate dovezile care ar putea ajuta ancheta. Poze, screenshot-uri la discuții, înregistrări, martori sau alte persoane care au trecut printr-o situație similară cu același hărțuitor.
„În măsura în care o persoană consideră că este victima unei infracțiuni de hărțuire pe rețelele sociale se impune salvarea tuturor datelor și informațiilor cu privire la autor și comunicările cu acesta, precum și sesizarea organelor de poliție competente prin plângere prealabilă”, este răspunsul Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR).
Altfel, Poliția a fost destul de zgârcită cu informații în plus față de ceea ce găsești și pe site-ul lor. Măcar nu ignoră complet fenomenul de cyberbullying, în care se încadrează și hărțuirea online.
Pasul trei: Mergi la poliție
Dacă situația se agravează, iar teama se intensifică, următorul pas este să anunți autoritățile. Dacă e vorba de infracțiunea de amenințare, hărțuire sau violarea vieții private, victima trebuie să formuleze o plângere penală, în termen de trei luni de la săvârșirea faptei.
Dacă e vorba de șantaj, victima trebuie să facă plângere sau denunț.
„Potrivit art. 289 din Codul de procedură penală, plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea şi domiciliul petiţionarului, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, indicarea făptuitorului şi a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute”, detaliază poliția.
Avocatul Barac spune că, până la sancțiunea penală, toți utilizatorii din online ar trebui să respecte o serie de măsuri de conduită în spațiul virtual: „decență și corectitudine în cuprinsul mesajelor postate, respectarea celorlalți utilizatori, a persoanelor de altă etnie, rasă, sex etc., respectarea dreptului de autor, respectarea normelor legale, ș.a.m.d.. Mai mult, platformele de socializare au chiar obligația de a institui mecanisme de protecție pentru utilizatori, iar în măsura în care ele există, trebuie folosite”.
Pasul constant: Caută sprijin
Unul dintre cele mai importante lucruri, dacă intervine panica sau spaima că persoana din spatele tastelor chiar te-ar putea urmări și în viața reală, încearcă să găsești sprijin. Să simți că oamenii te susțin și nu ești singur/ă.
Psihologul e de părere că pe primul loc e siguranța, iar faptul că Natalia a făcut experiența ei cunoscută a fost un pas bun. „Să își ia siguranța în serios și să îi invite și pe alții să o facă. Mai ales pe prietenii comuni. Și, apropo de prieteni, să devină puțin mai judicioasă cu oamenii pe care îi primește în proximitatea ei – inclusiv cea digitală”, a adăugat ea.
Spre deosebire de hărțuirea din stradă, pedepsită acum și în România printr-o nouă lege, care însă este mult mai greu de anticipat, mediul online îți permite mai mult timp de gândire, în momente în care ceva îți spune că omul de la celălalt capăt nu este chiar de încredere. O serie de mici verificări online te ajută, înainte de a da „accept” unui necunoscut. Sigur, asta nu exclude să-ți păstrezi precauția.
Care-s pedepsele pentru oamenii care hărțuiesc online
„Victima din acest caz precum și orice altă persoană ce se consideră vătămată în drepturile sale au la îndemână un demers în vederea reparării prejudiciului moral suferit, constând într-un proces civil, întemeiat pe răspunderea civilă delictuală. Această instituție de drept e reglementată de art. 1349 din Codul civil, iar dreptul încălcat (cel la viață privată) este reglementat de art. 71”, adaugă avocatul Răzvan Barac.
De asemenea, victima din cazul prezentat, precum și orice altă persoană ce se consideră vătămată în drepturile sale, are la îndemână sesizarea poliției ori a organelor de urmărire penală. Care sunt textele de lege care acoperă astfel de situații, în funcție de fapte și gravitatea lor.
Art. 208 Cod penal incriminează (1) infracțiunea de hărțuire - cineva care te urmărește constant acasă, la muncă, în oraș - se pedepsește cu închisoare de la 3 la 6 luni sau cu amendă.
(2) Efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanță, care, prin frecvență sau conținut, îi cauzează o temere unei persoane. Asta se pedepsește cu închisoare de la o lună la trei luni sau cu amendă.
Art. 206 din Codul penal incriminează infracțiunea de amenințare, care se pedepsește cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă.
Conform avocatului, sancțiunea depinde de încadrarea dată faptei, după caz, putem vorbi de infracțiuni de hărțuire, amenințare, șantaj, violare a vieții private. Sancțiunile pot varia de la amendă penală la cel mult șapte ani de închisoare, pentru șantajul săvârșit cu scopul de a obține un folos patrimonial.
„Acolo unde fapta nu este infracțiune, agresorul poate fi obligat de instanță la plata de despăgubiri (daune civile)”, explică avocatul.
Cum îi afectează pe oameni hărțuirea online?
Amenințările din orice mediu n-au cum să nu te afecteze. Pentru unii e vorba de un disconfort, pentru alții, în cazuri mai grave, dar des întâlnite, intervin teama, panica sau chiar furia. Gândul că omul din spatele tastaturii ar avea curajul să-și ducă la capăt amenințările, dacă te-ar întâlni pe stradă.
,,Ce îți induce astfel de stări este faptul că starea de siguranță, online sau offline, este compromisă. Asta provoacă niveluri semnificative de stres. Mai mult, poate să afecteze cât de implicată rămâne persoana în viața digitală, dar și în afara ei; cât de deschisă rămâne spre contact sau câtă anxietate resimte”, spune psihologul.
Stresul mai este o altă consecință a acestui tip de abuz, iar soluția este să te înconjori de oameni și să vorbești cu apropiații. Puterea abuzatorului stă fix în ideea de a te face să te simți singur și neajutorat. „Doar că tu nu ești în realitatea pe care ți-o induce agresorul. Trăiești într-o alta, în care ai atât putere, cât și opțiuni”, adaugă Denisa Călin.
Alte cazuri de hărțuire online
Ecranul unui calculator, laptop sau telefon îți dă senzația că ești la distanță mare de persoanele cu care interacționezi, iar în mintea ta se poate forma ușor senzația de libertate. Că poți spune ce vrei tu oricui, când și cum ai chef. Dar mulți nu știu că lucrurile astea se pot și pedepsi.
La hărțuire online intră și postările sau mesajele denigratoare care aduc atingere drepturilor la demnitate, imagine și onoare ale unei persoane. Dacă cineva postează ceva care să-ți denigreze imaginea fără consimțământul tău, poate să-ți plăteasca daune morale și să fie obligat să-ți ceară scuze public pentru încălcarea drepturilor victimelor. Răzvan Barac zice că un proces de genul se poate soluționa într-un an-doi.
„Există deja condamnări pentru astfel de fapte și, drept exemplu, șoferul din Gorj care a primit o pedeapsă de un an de închisoare cu suspendare, după ce a insultat și a amenințat un polițist într-o postare pe Facebook. Mijloace există, important este ca victimele să nu stea ascunse, să aibă curajul să iasă în față pentru ca astfel de comportamente deviante să fie sancționate", spune avocatul.
Pe lângă cyberbullying și hărțuirea online - indiferent la ce infracțiune s-ar încadra aceasta - mai există și fenomenul revenge porn-ului, care ar putea fi condamnat în România, dacă propunerea legislativă depusă de senatoarea USR, Florina Presadă, va ajunge, în cele din urmă, lege.
