Când vine vorba de mediu și de măsuri anti-poluare, dacă îți lași soarta în mâinile politicienilor, te vei scufunda tot mai mult. Chiar dacă marile probleme de mediu - tranziția energetică, schimbările climatice sau acapararea terenurilor agricole - țin de decizii la nivel înalt, sunt lucruri pe care le poți face și tu pentru o viață mai suportabilă pe această planetă.
Pe 30 martie, sărbătorim Ora Pământului, una dintre cele mai longevive și răspândite campanii de conștientizare pe teme de mediu din lume. Așa că ți-am făcut o listă de probleme, dar și soluții, de la A la Z.
IT
Care e situația: Chiar dacă documentele printate înseamnă copaci tăiați, deci pagubă pentru mediu, nici versiunile electronice nu sunt mult mai eco. Toate calculatoarele din lume consumă o cantitate enormă de energie, iar asta face ca diferența dintre mail și hârtie în pllic nu e foarte mare din punct de vedere al protecției mediului. Pe internet sunt în prezent 3,5 milioane de utilizatori, ceea ce face ca amprenta de carbon a internetului să fie mai mare decât cea a transportului aviatic. Pe planetă sunt vreo 70 de milioane de servere care funcționează pe energie convențională. Mai multe cifre îngrijorătoare aici.
Ce e de făcut: E o strategie pe care o poți aplica pentru orice se bagă în priză. Dă turn off la computer dacă pleci de lângă el mai mult de o oră. Scoate din priză computerul dacă nu-l folosești mai mult timp. El consumă energie și când e în priză. Soluția pentru o schimbare semnificativă este însă tot tranziția energetică spre surse regenerabile de energie.
Pont: Folosește Ecosia ca motor de căutare pe net. Ei folosesc 80% din profiturile din reclame pentru a planta copaci. Un calcul al unui utilizator mediu arată că dacă folosești Ecosia vreo trei luni, plantezi cam 10 copaci.
JUSTIȚIE PE MEDIU
Care e situația: Când vorbești despre mediu trebuie menționate și drepturile grupurilor vulnerabile care suferă de pe urma degradării mediului de către inițiativele axate pe profit. În țara noastră, una dintre cele mai afectate comunități este cea de la Pata Rât, unde aproape două mii de oameni trăiesc pe și din groapa de gunoi.
Ce e de făcut: Gândește-te la oamenii asupra cărora se răsfrâng deciziile tale de cumpărare. Și să te gândești de două ori înainte să votezi.
Pont: Declic este un site de petiții inițiate de cetățeni și grupuri de inițiativă pentru soluționarea multor cazuri de nedreptate de mediu.
KYOTO
Care e situația: Protocolul de la Kyoto este un reper în domeniul protecției mediului, pentru că este primul acord care stabilește obiective obligatorii pentru țările dezvoltate de reducere a gazelor cu efect de seră. Asta se întâmpla în 1995. De atunci, statele lumii au negociat și semnat alte acorduri de mediu, cel mai recent fiind cel de la Paris, care este, acum, în vigoare.
Ce e de făcut: Cere guvernanților acțiuni concrete de reducere a emisiilor. Scrie-le senatorilor și deputaților care te reprezintă și spune-le că vrei să facă legi care să ducă la reducerea emisiilor.
Pont: Dacă vrei să contribui la reducerea emisiilor, primul lucru pe care poți să-l faci este să reduci orice: consumul de energie, cantitatea de deșeuri, drumurile cu mașina și chiar numărul de e-mail-uri (vezi litera I).
LAND GRABBING
Care e situația: Mai pe românește, acapararea terenurilor agricole. E un fenomen global, întâlnit în special în țările în curs de dezvoltare, unde țăranii care lucrează de generații pământurile pentru a-și asigura mâncarea de zi cu zi sunt înlăturați chiar și cu forța. Terenurile ajung la corporații care comasează mii de hectare și fac agricultură industrială. Acapararea terenurilor se întâmplă și în Europa, mai exact în România, unde prețul scăzut al terenurilor agricole a atras numeroși investitori care, în complicitate cu autoritățile locale, au lăsat țăranii fără pământ în schimbul unei arende de câteva sute de lei pe an sau cereale pentru animale.
Ce e de făcut: Soluția ar fi să susții cum poți agricultorii sau fermele mici ori de familie care produc după practici agricole cu impact mai mic asupra mediului (de exemplu: nu folosesc pesticide în exces). Mulți dintre ei sunt membri Eco-ruralis, asociația care apără drepturile țăranilor și țărăncilor din România. Ei se luptă pentru accesul la pământ al tinerilor fermieri, pentru piețe de țărani, pentru semințe tradiționale, pentru un lanț scurt de aprovizionare și pentru mâncare sănătoasă în general.
Pont: Abonează-te la Coșul de legume și susține agricultura la scară mică și lanțul scurt de aprovizionare.
MINERIT
Care e situația: Carierele miniere, fie că sunt de cărbune, fie că sunt de aur sau sare, sunt adevărate răni pentru mediu. Cărbunele este o resursă finită care începe să fie eliminată din strategiile energetice ale țărilor europene. Minele de aur înseamnă cianură și dinamitarea munților. Numai dacă te gândești la Roșia Montană te trece un fior rece. Dar nu uita de minele închise și neecologizate care provoacă în continuare dezastre ecologice. Doar în ultimul an, două deversări în râul Săsar și râul Lăpuș din Baia Mare au arătat ce pericol pândește. Conversmin, compania care se ocupă de închideri și ecologizări, este falimentară.
Ce e de făcut: Proiectul de la Roșia Montană, care ar fi distrus patru munți și o întreagă localitate din Munții Apuseni, a fost oprit printr-o mobilizare civică masivă. Dar problema nu a dispărut. Cianura nu este încă interzisă în România, iar proiectul de la Certej e încă în cărți. Schimbarea, în astfel de cazuri, poate veni și cu presiune de la tine, ca cetățean.
Pont: Susține activismul anti-minerit. Donează 2% pentru MiningWatch România.
NITRAȚI
Care e situația: Poluarea cu nitrați din sol și din pânza freatică provine din agricultură. Folosirea pesticidelor în agricultură este cea mai nașpa chestie pentru mediu și pentru sănătatea oamenilor. În 2016, România a fost pe locul cinci în Europa la vânzarea de pesticide. Fungicidele, bactericidele, erbicidele, insectidicele și acaricidele se vând ca pâinea caldă. Acestea se scurg în sol de unde ajung în pânza freatică și mai departe în farfuriile noastre.
Ce e de făcut: Pe cât posibil, să fie limitată agricultura industrială și să fie mai prețuită agricultura țărănească (cum ziceam mai sus cu agricultorii mici).
Pont: La o simplă căutare pe net, găsești o listă lungă de opțiuni pentru mâncare bio. Pukka Food este unul dintre cele mai vechi magazine bio din București.
OCEANE
Care e situația: Da, știu, nu avem oceane în România, dar mă refer la oceanul planetar. Și da, „punguța” ta din Mega ajunge în el. Greu de crezut că pot fi gropi de gunoaie în ocean, dar există chiar cinci. Cea mai mare este Great Pacific Garbage Patch. În total, plutesc în oceane peste cinci trilioane de bucăți de plastic. Cel mai rău e că peste un milion de vietăți marine mor în fiecare an din cauza din cauza deșeurilor din plastic. Rușinos, dar Marea Neagră este chiar cea mai poluată din Europa.
Ce e de făcut: Refuză punga de plastic de la magazin. Elimină toate obiectele din plastic de unică folosință. Îndeamnă-ți prietenii să facă asta.
Pont: Ca să fii stylish și eco la cumpărături, apelează la Atelierul de Pânză.
PĂDURI
Care e situația: Pădurile acoperă cam 29% din suprafața țării, media globală fiind de 43%. Pădurile din România sunt victimele tăierilor ilegale masive, un fenomen care, deși a încetinit prin înăsprirea legislației ca urmare a aderării la UE, încă face ravagii. România a pierdut cam 10% din suprafața împădurită în ultimii 100 de ani. După ce guvernul technocrat a pus la punct Inspectorul Pădurii prin care orice cetățean putea afla dacă un transport de lemn este legal și care a redus considerabil furturile de lemn din pădure, guvernul PSD a măcelărit sistemul care nu mai e nici pe departe util.
Ce e de făcut: Asigură-te că lemnul pe care îl cumperi provine din surse legale și sustenabile. Asta înseamnă să verifici compania care ți-l vinde. Forest Stewardship Council (FSC) este o organizație internațională care acordă etichete de sustenabilitate produselor din lemn. Mai ții minte ce mai plângea compania Schwighofer că și-a pierdut certificarea FSC?
Pont: Dă o mână de ajutor organizațiilor care plantează copaci în România. ViitorPlus a reușit să crească prima pădure în toată regula plantată de un ONG împreună cu voluntari.
QUINOA
Care e situația: Am ales cazul „quinoa” ca să explic de ce e important pentru mediu să te gândești la ce mănânci. Consumul de quinoa, această cereală care bate carnea și care conține tot lanțul de aminoacizi din proteine plus altele pe lângă, a crescut odată cu răspândirea stilului de viață sănătos. Producția și prețul s-au triplat, iar asta i-a făcut pe producătorii de quinoa din Anzi să caute noi suprafețe pe care să o planteze. Asta înseamnă presiune pe alte culturi agricole sustenabile și pe populația de lame care are nevoie de pășune pentru a se hrăni.
Ce e de făcut: Asta nu înseamnă să nu mănânci quinoa, ci să fii atent la ce bagi în gură și ce impact are asupra mediului și traiului celor care produc mâncarea. Ca să fii un consumator responsabil, primul lucru pe care trebuie să-l faci este să citești etichetele produselor și să le alegi pe cele cu etichetă de comert echitabil, să eviți produsele transportate de la mii de kilometri (da, știu, avocado nu crește în Bulgaria, dar poate că nu trebuie să-l incluzi la fiecare masă), să alegi, pe cât posibil, produsele locale și de sezon.
Pont: Dacă te simți prea vinovat pentru quinoa și avocado, compensează cu mai multă brânză cu roșii din piață. Sau cu niște înlocuitori pentru ele, dar înlocuitori care pot fi produși și-n România. Și poți alterna dietele în funcție de sezon.
RISIPA ALIMENTARĂ
Care e situația: Aproape o treime din alimentele produse în lume într-un an, adică 1,3 miliarde de tone, ajung la gunoi, potrivit datelor FAO. În mod ironic, 1,3 miliarde de oameni din lume trăiesc în sărăcie extremă. Uite și altă statistică: europenii și americanii aruncă între 95 și 115 kilograme de mâncare pe an.
Ce e de făcut: Aici, dintre toate lucrurile de mai sus, chiar poți să schimbi tu lucrurile, că te privește direct. Du-te la cumpărături cu listă și nu lua lucruri pe care nu le vei consuma. Uită-te bine la etichetă: produsele au, de obicei, două date: „înainte de” și „expirare”. În primul caz, nu înseamnă că produsul nu mai e comestibil după această dată. În frigider, aplică principiul: „primul intrat, primul ieșit”. Când aranjezi produsele în frigider, pune-le pe cele mai noi în spate și pe cele mai vechi în față, ca să te asiguri că nu expiră produse mai vechi în fundul frigiderului. Și la fel de important: dacă îți rămâne mâncare, păstreaz-o în caserole datate pentru altă masă. Și gătește cam cât ai mânca la o masă. Dacă îți rămân ingrediente, caută rețete de mâncare și fii creativ.
Pont: O masă caldă este un proiect minunat care colectează mâncare donată și pregătește mese calde pentru oamenii săraci.
SCHIMBĂRI CLIMATICE
Care e situația: Cercetătorii au demonstrat că schimbările climatice sunt provocate de activitatea omului, în special prin arderea combustibililor fosili la scară mondială. Pentru a înțelege schimbările climatice, trebuie să înțelegi diferența dintre vreme și climă. Vremea este ce vezi pe geam acum, iar clima este o medie a vremii de-a lungul a sute de ani. Din păcate, planeta nu are timp să aștepte omenirea să priceapă. Fenomenele meteo extreme, precum uragane, secete, valuri de căldură, se întâmplă deja peste tot, inclusiv în România.
Ce e de făcut: Cercetătorii avertizează că mai avem 12 ani până la momentul în care greșelile pe care le facem față de planetă vor fi ireversibile. Până atunci ar trebui să reducem emisiile de gaze cu efect de seră la jumătate (în special dioxid de carbon). În prezent, nivelul CO2 în atmosferă e la peste 400 ppm (părți per milion) în creștere cu 45% de la Revoluția Industrială până acum. Practic, concentrația trebuie să scadă la un nivel atins înainte de industrializare.
Pont: Școli verzi este o platformă care a atras până acum peste 800 de profesori din România care vor să predea opționalul de educație ecologică la clasa lor. Includerea opționalului ese decizia școlii, iar părinții își pot încuraja profesorii să includă educația ecologică în școala copiilor.
TRANSPORT ECOLOGIC
Care e situația: Statisticile sunt îngrijorătoare. București e constant în top 3 sau top 5 al orașelor cu cel mai nasol trafic. Totodată, România a devenit un fel de cimitir pentru mașinile vechi din Europa. În doar doi ani, ponderea mașinilor mai vechi de 10 ani a crescut de la 71% la 79% și peste trei milioane au peste 15 ani vechime, conform datelor DRPCIV colectate pe baza înmatriculărilor. În acest timp, nu există benzi unice pentru transport în comun, piste pentru biciclete (decât câteva căpătâie), iar mașinile electrice sunt încă o raritate (24 000 de mașini hibride și electrice, dublu față de acum doi ani, la final de 2018).
Ce poți face: Renunță la mașină de câte ori poți. În oraș, folosește bicicleta sau tramvaiul sau metroul (sau trotinetele electrice care vor intra pe piața din România). Chiar dacă nu-s gata pistele, multă lume pedalează spre muncă și înapoi cu succes. Și cea mai eco alternativă: mersul pe jos.
Pont: Când folosești mașina, împarte drumul cu prietenii sau chiar cu niște necunoscuți de pe blablacar. Sau schimbă mașina cu una electrică, hibridă, prin Rabla plus.
URSUL BRUN
Care e situația: În România se întâlnește cea mai numeroasă populație de urși bruni din Europa. Însă nu se cunoaște numărul exact al urșilor din România. Vânătorii susțin că există o suprapopulare și sunt bănuiți de interesul de a vâna, iar ecologiștii cer precauție în graba de a acorda dreptul de a ucide urșii în baza faptului că ar fi prea mulți.
Ce e de făcut: În primul rând, nu hrăni urșii, în special nu cu ciocolată. S-a descoperit că urșii „gunoieri” care vin spre orașe au devenit dependenți de dulciurile oferite de turiști. Îngrădirea tomberoanelor de gunoi este o altă măsură de prevenție. Dar esențial este ca autoritățile să facă recensământul urșilor.
Pont: Nu-i da nimic de mâncare ursului, se descurcă singur cu resursele din pădure. Încearcă să nu provoci o întâlnire cu el. Dacă simți că e aproape de tine, fă zgomot, cel mai probabil se va îndepărta.
VEGETARIANISM
Care e situația: Dietele vegetariane sau chiar vegane nu sunt doar la modă, sunt și bune pentru sănătate și mediu. Chiar și reducerea consumului de carne are un impact mare. Pentru producerea unui kilogram de carne se folosesc între cinci și 20 de mii de litri de apă. Comparativ, pentru producerea unui kilogram de grâu se folosesc între cinci sute și patru mii de litri de apă.
Ce e de făcut: Chiar dacă dieta vegetariană nu e pentru tine, reducerea consumul de carne e primul pas. De exemplu, creșterea de vite, mai ales că cererea de carne e în creștere, contribuie la creșterea volumului de gaze cu efect de seră.
Pont: Renunțarea la carne, sau reducerea cantității de carne pe care o consumi anual, are impact asupra ta și asupra mediului. Nu zice nimeni s-o dai în extrem, dar e momentul excelent să iei în calcul că dieta pe bază de carne nu e totul.
ZONE UMEDE
Care e situația: România deține 19 zone umede recunoscute de Convenția Ramsar dintre care cea mai mare și mai importantă este Delta Dunării, cu o importanță ecologică internațională. Delta Dunării este o rezervație a biosferei și face parte din patrimoniul mondial al UNESCO. Are peste trei sute de mii de hectare și peste cinci mii de specii. Din păcate, braconajul și turismul iresponsabil sunt adevărate amenințări la adresa Deltei Dunării.
Ce e de făcut: Mănâncă pește de sezon, din surse sustenabile și respecte perioadele de prohibiție. Nu intra cu barca diesel în cele mai vulnerabile canale din Deltă. Delta Dunării numără 20 de zone strict protejate de mare valoare științifică. Nu deranja coloniile de păsări și observă-le de la distanță, din zonele special amenajate. Și strânge după tine.
Pont: Dacă ajungi în Delta Dunării, nu rata un birdwatching la cormorani.
