Cinci mituri despre români. Ce se spune despre poporul nostru!

Despre români s-au scris și s-au spus multe. Iată care este adevărul din spatele miturilor!

Share

Despre români s-au scris și s-au spus multe. Străinii ne-au privit cu admirație pentru rezultatele sportivilor noștri, pentru femeile frumoase, dar și pentru inteligența tinerilor din țara noastră. Însă, de-a lungul timpului au circulat multe alte mituri despre poporul nostru, așa că iată care este adevărul din spatele lor.

Româncele sunt cele mai frumoase femei

Cu siguranță ai auzit de multe ori oameni care spun că româncele sunt cele mai frumoase, însă, statistic vorbind, lucrurile nu stau chiar așa. Fetele din România au grijă de felul în care arată și sunt preocupate de aspectul fizic, mergând des la saloanele de înfrumusețare. Însă, studiile au demonstrat că românii se află pe penultimul loc, în Europa de Sud-Est, în ceea ce privește cumpărarea produselor cosmetice și de îngrijire personală. Astfel, româncele alocă 32 de euro anual pentru cosmetice, adică mai putin de trei euro pe luna, potrivit unor date furnizate de compania L'Oréal.

În ceea ce privește participarea la concursul Miss World, unde sunt prezente cele mai frumoase femei din lume, în ultimii 20 de ani, România a obținut o singură dată o poziție importantă, respectiv locul 2 în 2006, prin satmareanca Ioana Boitor. În restul edițiilor, țara noastră nu a reușit să aibă nici măcar o concurentă printre finaliste.

România, grânarul Europei

România a fost prima dată caracterizată dreptul grânarul Europei, de către profesorul Ioan Nicolae Alecu din cadrul Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara (USAMV) din Bucuresti, în 1938.

Se pare că în acea perioadă a avut loc o criză mondială a grâului, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, iar România a reușit atunci să facă cel mai mare export de grâu din istoria sa: peste trei milioane de tone de grâu. Din păcate, în acel moment a fost exploatat tot grâul, iar țara s-a confruntat cu o criză a pâinii.

Totuși, imaginea României ca grânar al Europei își are originile mai degrabă în rolul pe care-l juca țara în comerțul european dunărean cu cereale. În trecut, porturile dunărene din România aveau un rol important în comerțul european din perioada interbelică, prețul grânelor fiind stabilit la acea vreme la bursele dunărene ale cerealelor aflate pe teritoriul românesc.

Însă, din perspectiva profesorului Ioan Nicolae Alecu, România nu va putea niciodata să ajungă în pozitia de grânar al Europei, pentru că între țara noastră și state din Uniunea Europeana există deja un mare decalaj de dezvoltare.

România, croitorul Europei

România a fost considerată în 2004 cel mai mare croitor al Europei, datorită faptului că textiliștii români produceau haine pentru aproape toate mărcile celebre din Europa. Nimeni nu era surprins atunci când pe un costum Armani, Versace sau Hugo Boss scria "made in Romania".

Însă, din 2005, exporturile de textile au început să scadă, iar astăzi România este mai degrabă croitoraşul cel viteaz al Europei, care se străduieşte să rămână competitiv, deşi a fost de mult devansat de alte ţări în care se produce mai ieftin şi care nu au fost atât de lovite de criză.

În prezent, cei mai mari croitori ai lumii sunt chinezii, care au o forță de muncă de ieftină, dar și țările producătoare de bumbac, acestea având țesături mult mai ieftine.

Românul este ospitalier

Românii sunt considerați adesea de către străini ca fiind ospitalieri, dar ce înseamnă mai exact acest lucru?

Cuvântul „ospitalier" vine din franceză şi se referă la un individ „care primeşte bucuros oaspeţi; care este amabil, primitor cu oaspeţii" sau la o casă, un oraş, o ţară „în care eşti bineprimit, în care te simţi bine; care oferă ospitalitate".


Românii sunt ospitalieri când primesc oaspeţi acasă, iar aceastătrăsătură este relevată ca una dintre valorile şi reperele vieţiirurale şi mai puţin ca una ale mediului urban. Iar în contextul în care România este ţara cu cea mai mare comunitate rurală a Europei,am putea spune că suntem un popor extrem de ospitalier, dar doar la nivelul contactelor individuale şi ale familiei", explică Paul Mărăşoiu, preşedinte al firmei de consultanţă în domeniulospitalităţii Peacock Hotels.

Conform unui studiu realizat de Tourism  Review, România se află  în topul celor mai ieftine zece ţări din Europa (alături de Bulgaria, Macedonia, Albania şi Polonia), apreciind că ţara noastră este un loc frumos de pelerinaj, „unde poţi dormi ieftin în casele oamenilor, care îţi dau mâncare organică la preţ redus şi te lasă să bei cât poţi apă proaspătă din fântână şi se bucură că îţi place vinul lor făcut în casă".

Deși românii au capacitatea de a comunica fluent în alte limbi străini și de a dezvolta și menține relații umane, ospitalitatea ca industrie nu s-a dezvoltat însă chiar atât de bine în România, deoarece țara noastră atrage un număr mic de turiști străini. Conform unui studiu realizat în 2018, din numărul total de sosiri, cele ale turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 78%, în timp ce turiștii străini au reprezentat 22%.

Românii sunt cei mai inteligenți

Faptul că românii sunt un popor inteligent este un alt mit, care cel puțin statistic, se confirmă. Potrivit unui studiu realizat în 2020, România este una dintre țările europene care continuă să arate Efect Flynn pozitiv. În medie, scorurile testelor IQ la nivel mondial au crescut în timp. Asta înseamnă că generațiile tinere au performanțe mai bune decât generațiile mai vechi. Pe generație, scorurile medii ale testului IQ cresc cu 10 puncte. Acesta se numește efectul Flynn, după cercetătorul care a documentat pentru prima dată acest fenomen.

La noi în țară, cea mai mare creștere a nivelului IQ a fost înregistrată din 1967 până în 1977. Dintre toate țările lumii, Japonia are cel mai mare Efect Flynn, cu un avans de 7.7 puncte pe deceniu față de media de 3.4 puncte, din România. Media internațională e de 3 puncte pe deceniu.

Partea mai puţin bună este că puţini dintre românii plecaţi în străinătate la studii vor să se mai întoarcă în ţară. Mai mult decât atât, nici angajatorii români nu sunt foarte activi în a-i atrage înapoi acasă, în condiţiile în care toţi spun că îi interesează mai degrabă experienţa practică decât pregătirea teoretică temeinică. Pe de altă parte, angajatorii din străinătate importă cu plăcere "minţile" românilor, cel mai adesea derulând campanii ample de recrutare,  în special în rândul medicilor, inginerilor şi programatorilor IT. 

Foto cover: Alex Robciuc

Share