De ce orele online pe telefon sunt o glumă proastă pe seama elevilor din România

Dintre cei peste nouă sute de mii de elevi care au nevoie de echipamente electronice pentru a accesa resursele educaționale digitale, doar puțin peste 40 de mii au primit tablete de la guvern. Pentru restul, e pauză. O lungă pauză pentru învățare, căci pandemia e departe de a fi pe o pantă descendentă, iar creșterea ratei abandonului școlar în noua realitate educațională – tot mai aproape de o pantă ascendentă. Un studiu realizat de Organizația „Salvați Copiii” indică faptul că 47 la sută dintre copii au folosit doar telefonul mobil pentru a intra la cursuri cât timp școlile au fost închise. 

Între un telefon mobil și o tabletă oferită de guvern nu e foarte mare diferență, efectul e cam același: n-ai o tastatură pe care să scrii, ești obligat să-ți faci temele pe un caiet separat, să pozezi (cu o cameră foto cât mai performantă, pentru mai multe șanse să beneficiezi de un proces autentic de evaluare și feedback alături de cadrul didactic) și să încarci pe o platformă.

Am vorbit despre asta cu elevii implicați în proiectul Școli curate, liceeni activiști pentru o educație mai bine guvernată, mai transparentă, pentru șanse egale la educație incluzivă de calitate. Fac voluntariat tot online, pe perioada pandemiei, iar în offline pun la cale audiențe săptămânale cu primarii, pentru a-i convinge să mărească bugetul local și să includă fonduri necesare pentru acordarea burselor pentru elevi. 

Am vorbit mai întâi cu Natanael Iriciuc din Lugoj, membru al Consiliului elevilor în Liceul Tehnologic „Valeriu Braniște” în care învață și ambasador junior în Programul „Școli-ambasador” ale Parlamentului European (EPAS).

„De la început am observat că e mult mai greu să urmărești ora de pe telefon. De multe ori, nu se înțelege ce se scrie pe tablă, trebuie mărită imaginea și e greu să țin pasul cu clasa.

Am ajuns și la orele unde trebuia să intru pe manual, la liceul meu toate manualele sunt puse pe Classroom, și practic trebuia să intru pe manual, să aștept să mi se încarce, să urmăresc cu restul colegilor exercițiile, iar apoi, când eram solicitat, să mă întorc pe întâlnire, să pornesc microfonul, să mă reîntorc pe manual, să aștept din nou să mi se încarce manualul și să răspund. Dacă n-ai internet bun, e greu să ții pasul.

În timpul unui test online, iarăși viteza internetului devine foarte importantă, dacă nu chiar decisivă. Toți profesorii pun o limită de timp în care poți trimite testul și am fost nevoit să mă mișc foarte repede, să trimit testul la timp pentru că nu voiam să rămân cu punctele din oficiu!”

Delia Dobrovăț e în clasa a XI-a la un liceu din Cluj-Napoca, iar timp de câteva zile a fost nevoită să facă școală fără laptop.

„Vreau să-ți fac o idee de ansamblu asupra problemei actuale. Din motive tehnice, n-am avut laptop trei zile. Singura soluție pe care am găsit-o a fost să particip de pe telefon, nu îmi permiteam să pierd cinci ore de informatică, trei de matematică, două de fizică, două de limba română și alte câteva, așa că m-am pus în pielea multor elevi din țară care nu beneficiază de accesul la un laptop, elevi de care statul nu doar că a uitat, dar a decis să nu-i bage în seamă, să îi lase pe lângă materie.