Deloc surprinzător, cercetările arată că persoanele singure au mai multe șanse să perceapă obiectele mai umane. Cei care simt că nu își găsesc locul în societate se luptă cu anxietățile sociale prin proiectarea unor trăsături umane asupra jucăriilor de pluș, ceasului robot sau pernei decorative.
Conform unui studiu publicat în Psychological Science, există o altă soluție pentru cei care-și găsesc alinarea în lucruri antropomorfizate: să reflectezi asupra relațiilor intime din trecut, ceea ce reduce tendința de a atribui caracteristici umane obiectelor inerte.
Deoarece un studiu anterior a conectat singurătatea cu antropomorfismul, cercetătorii s-au întrebat dacă o reconectare socială ar ajuta să contracareze tendința. Cercetătorii au lansat un experiment online, unde au folosit informații de la 178 de participanți. În primă fază, aceștia au fost rugați să completeze chestionare care măsurau singurătatea, încrederea în sine și nevoia de apartenență, pe lângă alte chestii. După aceea, unii dintre ei au fost rugați să se gândească la o relație importantă și profundă, în timp ce alții au trebuit să își amintească de o cunoștință. În timp ce-și aduceau aminte despre aceste relații, au făcut diverse exerciții, cum ar fi vizuale, pentru a induce sentimentul de conexiune socială.
Apoi, participanții au fost clasați în funcție de tendințele de antropomorfizare. După ce au citit descrierile pentru patru device-uri tehnologice, inclusiv Clocky, ceasul deșteptător care se rostogolește când sună, ca să-l forțeze pe deținător să se ridice din pat, ei au clasat aparatele pe o scară socială (cum ar fi „să fie intuitiv"), precum și pe o scară non-socială (cum ar fi „eficiență").
Jennifer Bartz, o profesoară de psihologie de la Universitatea McGill, este autoarea principală a studiului. Într-o conferință de presă ea a spus: „Noi considerăm că acest studiu evidențiază cât de important este să ne simțim conectați social și cât de departe pot ajunge unii oameni în încercarea de a se „reconecta", atunci când se simt deconectați. Asta ne aduce aminte de valorile relațiilor apropiate."
„Când vorbim despre o conectare socială ne referim la ceva specific", elaborează Kristina Tchalova, o absolventă McGill și co-autoarea lui Bartz. „Conexiunea socială este un sentiment exuberant de gratificare și căldură pe care oamenii îl simt în prezența cuiva care îi face să se simtă înțeleși, validați și iubiți." Deși rețeaua socială este un instrument grozav pentru a păstra legătura cu prietenii și familia, Tchalova spune că interacțiunile online „nu sunt la fel de profunde sau specifice ca cele intime".
De asemenea, Tchalova subliniază faptul că atribuirea de sentimente unor obiecte inerte nu este anormal sau bolnav. „În eșantionul nostru, doar 13% dintre participanți au spus că aparatele nu prezintă nicio caracteristică umană, ceea ce înseamnă că majoritatea oamenilor, indiferent dacă se simt singuri sau nu, aveau tendințe antropomorfice", spune ea.
Cum concluzionează și studiul: „Deși antropomorfismul este una dintre abordările mai creative a oamenilor de a satisface nevoie de apartenență, este dificil să ai o relație cu un obiect inert."
Traducere: Diana Pintilie
