Studiu de caz: Billie Eilish. De ce practicăm body-shaming şi repercusiunile sale

Billie Eilish a crescut alături cu noi.

Share

Pentru generația Millennials este un copil mega talentat care a reușit să evolueze constant, fără să se piardă în abuz și teribil isme (vezi Miley Cyrus, Justin Bieber), iar pentru generația Z este o tipă de vârsta lor, ușor de luat drept model. Social media și expunerea artistei în mediul public, atât ca imagine, cât și ca discurs, a apropiat-o de fani, de unde și opiniile lor puternice vizavi de alegerile sale.


Billie a avut un breakout viral în showbiz, la vârsta de 13 ani, atunci când a lansat piesa synth-pop „Ocean Eyes”, înregistrată alături de fratele ei mai mare, Finneas O’Connell, în dormitorul propriei casei.

Eilish, copilul minune

Din acest punct și până în prezent, ea s-a transformat în adolescent fantastic și, ulterior, în femeie. Buzz-ul din jurul ei nu este unul superficial, pentru că tipa asta pare că a reinventat pop-ul și totul la o vârstă foarte fragedă. Albumul ei de debut „When We All Fall Asleep, Where Do We Go?”, înregistrat cu Finneas, a fost lansat fără implicarea niciunei case de discuri. Este pe locul opt în topul celor mai streamed albume din istoria Spotify-ului.

Tot centrate în jurul vârstei, fără a-i minimiza talentul, sunt și realizările ei profesionale, cum ar fi:

  • cea mai tânără câștigătoare de Grammy pentru „Albumul Anului”
  • cea mai tânără femeie care a realizat soudtrack-ul unui film Bond („No Time To Die”, scrisă pentru ultimul 007 cu Daniel Craig)


Fanii au fost alături de ea în toate aceste etape, dar și în cele ale maturizării. Eilish, cât a fost copil s-a comportat ca un copil, apoi ca un adolescent și, în prezent, începe să se contecteze la propria feminitate.

A fost recunoscută pentru hainele largi, părul colorat strident, multitudinea de accesorii purtate și unghiile lungi. A părut acest suflet bătrân care cânta despre prietenii care mor, schimbările climatice sau despre female empowerment.

„Cine decide cine sunt?”

Întotdeauna a vorbit deschis despre starea ei psihică, Sindromul Tourette de care suferă, depresiile pe care le are, modul în care a afectat-o popularitatea, dar și despre propriul corp. A cunoscut succesul fără a-și sexualiza imaginea. Cu toate astea, mulți au pus-o la zid și au arătat-o cu degetul pentru stilul vestimentar sau pentru modul în care-și ascunde trupul. În martie 2020, în cadrul unui concert susținut în Miami, artista a proiectat un video în care se dezbracă de hainele largi și rămâne într-un top, filmată într-un cadru obscur.


Aveți opinii. Despre opiniile mele, despre muzică, despre haine, despre corpul meu. Unii urăsc ceea ce port, alții iubesc asta, unii se folosesc de imaginea mea pentru a-i face pe alții de rușine, alții se folosesc de asta pentru a mă face pe mine de rușine, dar vă văd cum priviți, mereu, și nimic din ceea ce fac nu rămâne nevăzut. Corpul cu care am fost născută, nu asta vreți?

Dacă ceea ce port este confortabil, nu sunt femeie. Dacă renunț la haine, sunt o curvă. Dacă port mai mult sau mai puțin, cine decide cine sunt? Ce înseamnă asta? Valoarea mea este bazată exclusiv pe percepțiile voastre? Sau opinia voastră despre mine nu este responsabilitatea mea?”, spunea ea pe măsură ce imaginile se derulau în fața publicului.

„Nu mă face să nu fiu un model pentru că nu ești atras de mine”

Anii au trecut, artista a devenit majoră și a simțit nevoia de schimbare. A renunțat la părul verde și s-a făcut blondă, culoare care din start a făcut-o mai feminină, iar apoi a apărut într-un pictorial în Vogue, îmbrăcată în corsete, lăsându-și, pentru prima oară, formele la vedere. La vârsta de 19 ani. Internetul nu s-a oprit, nu a realizat că tânăra Billie a crescut și că este complet responsabilă pentru corpul și imaginea ei. A comentat, a criticat, a arătat cu degetul.

Psiholoaga Dana Olariu spune că există multe motive pentru care putem avea reacții negative sau chiar violente la ceea ce fac alții, indiferent despre ce comportament este vorba. 

„Poate fi din dorința de o opri un comportament pe care îl considerăm negativ și de a încuraja comportamente pozitive. Sau pentru că oamenii sunt diferiți de noi și nu-i înțelegem. Pentru că fac ceea ce ne-am dori noi să facem dar, dintr-un motiv sau altul, nu putem. Pentru că fac exact ceea ce facem și noi și ne este rușine. Pentru că avem nevoie să ne simțim superiori față de alții sau pentru că vrem să-i pedepsim. Sau poate, în felul acesta, considerăm că ne apărăm convingerile, valorile”, adaugă ea.

Dana mai spune că uneori ne este greu să ieșim din cercul nostru și să realizăm că viața se trăiește în multe feluri și avem la îndemână mult mai multe experiențe decât ne dăm voie să credem și să trăim: „este loc pentru toți sub soare.”

În cazul lui Billie Eilish, odată cu schimbarea de look și pictorialul din revista glossy, ea și-a dorit să transmită un mesaj celor care au comentat cu privire la modul în care arată. „Nu mă face să nu fiu un model pentru că nu ești atras de mine”, spune ea în Vogue. Ba mai mult, tânăra mărturisește că trupul ei a fost motivul inițial al depresiei sale când era mai mică, de unde și hainele largi pe care le-a purtat de-a lungul vremii.


Tocmai pentru că trăim în această societate în care filtrele pe Instagram încă sunt mega populare, iar persoanele publice nu se prezintă fanilor sau online-ului în mod natural, Billie a fost luată drept un exemplu de body positivity, deși nu și-a asumat niciodată această poziție. 

În octombrie 2020, au apărut imagini cu ea îmbrăcată într-un top și pantaloni scurți, iar știrea a fost privită ca un breaking news de media mondenă. „M-am simțit deranjată atunci când oamenii au zis - bravo ei că se simte confortabilă în piele ei grăsuță. Doamne, Iisuse! Bravo mie? Fuck off! Cu cât Internetului și lumii îi pasă de cineva care face ceva cu care nu sunt obișnuiți, cu atât acele persoane sunt puse pe un piedestal și mai înalt, iar asta este și mai rău”, adaugă ea în Vogue.

„Când avem reacții puternice față de ceilalți este despre noi, nu despre ei”

Dana Olariu spune că, de regulă, când avem reacții puternice față de ceilalți, este despre noi, nu despre ei, deoarece la noi s-a atins un nerv. „Avem nevoie să ne uităm mai degrabă în interior decât în exterior și să vedem ce e acolo, în spatele comportamentului automat și aparent eliberator care ne face să sărim la gâtul celuilalt sau să aruncăm vină asura lui”, adaugă ea.

Un alt aspect despre care psiholoaga vorbește este cel în care creștem învățând rușinea, iar mulți dintre noi suntem condiționați de ea. Câți dintre noi nu au crescut cu expresii de genul: „să nu mă faci de rușine” sau „ce o să zică lumea?”

„Ajungem să internalizăm faptul că părerea celorlalți contează atât de mult încât trebuie să le facem pe plac, chiar dacă nu este în beneficiul nostru și uneori chiar dacă ne face rău, chiar dacă ne cenzurăm sau ne privăm de niște experiențe. Așa că ajungem și noi, la rândul nostru, cerând altor oameni să ne facă pe plac”, continuă Dana.

Terapeută atrage atenția asupra faptului că a rușina pe cineva nu s-a dovedit a fi o unealtă benefică nici pentru cel care o folosește, nici pentru cel care o primește, iar în clipa în care ajungem adulți și devenim responsabili pentru ceea ce facem și ceea ce zicem, putem să ieșim din cercul vicios al rușinii.

„Să ne dăm voie să lăsăm oamenii să fie așa cum sunt, așa cum își doresc sau au nevoie să fie. Fără să-i mai îngreunăm și noi cu judecățile noastre și fără să mai arătăm cu degetul înspre ei. Ceva de care ne dorim, de fapt, cu toții să avem parte. Și să punem mai degrabă lupa pe noi și să ne întrebăm ce a generat emoțiile noastre puternice și ce nevoi avem care nu sunt îndeplinite. Și poate să facem ceva bun pentru noi, în schimb, ceva care să ne îndeplinească acele nevoi. Cine știe, poate noi avem nevoie de o schimbare în viața noastră”, adaugă ea.

Imagini care au doborât un record mondial

Clipa în care artista și-a arătat trupul pe coperta revistei Vogue, a înnebunit Instagram-ul. Postarea lui Billie în care arata coperta publicației a devenit singura imagine din istorie care a primit 1 milion de like-uri în mai puțin de șase minute. BAM!

Cântăreața și-a dorit această transformare completă pentru pictorial. A fost alegerea ei. Și știi de ce a ales corsetele? Spune chiar ea în interviu: „pentru că-mi urăsc stomacul, de asta.” Partea interesantă este că a prezis și o parte din reacțiile publicului.

„Dacă îți pasă de body positivity de ce ai ales un corset? De ce nu ți-ai arătat trupul așa cum e? Faza este că pot să fac ceea ce vreau. Este vorba despre lucrurile care te fac să te simți bine. Dacă vrei operații, du-te și fă-ți operații. Dacă vrei să porți o rochie despre care cineva crede că nu te face să arăți bine, fuck it, dacă simți că arăți bine, atunci arăți bine”, mai spune ea.

Psiholoaga Dana Olariu completează ideea și spune că multora dintre noi nu ne este foarte limpede că corpul nostru este al nostru și doar al nostru și că fiecare dintre noi are dreptul să facă ce vrea cu propriul corp.

„Acest mod de a ne raporta la corpul nostru este învățat și poate începe cu lucruri mici, cum ar fi forțarea să sărutăm rudele când suntem copii, deși nu vrem, sau cu lucruri mari, cu efecte grave, cum ar fi bătăile pe care mulți dintre noi le-am primit în copilărie sau controlul neîncetat și imperativele legate de viața noastră sexuală venite din partea familiei și a societății. Și, dacă corpul meu nu este doar al meu, e de la sine înțeles că nici corpul tău nu este doar al tău și că am și eu un cuvânt de spus în legătură cu el”, completează Dana.

„Shaming-ul rănește. Și nu doar pe moment, căci lasă urme”

Billie nu a stat indiferentă la troli, ci le-a răspuns pe story, corectând o parte din titlurile apărute pe acest subiect. Una dintre publicații a notat: „Dovada că banii îți schimbp valorile și te fac să te vinzi”.

Artista a notat, în schimb: „Dovadă că femeile se pot răzgândi și să-și recapete autonomia asupra corpurilor lor.” Articolul a continuat cu: „Billie Eilish și-a șocat fanii și a renunțat la hainele largi pentru a poza îmbrăcată în lenjerie în Vogue, deși ani de zile și-a ascuns corpul.” Bille a răspuns: „deși ani de zile chiar a fost un copil.”

„Oamenii se schimbă de-a lungul vieții. Își schimbă obiceiuri, interese, aspect. Este normal și este dreptul lor să facă asta. Însă schimbările, inclusiv cele care se petrec în viețile oamenilor din jurul nostru, ne pot afecta în diverse feluri. Mai ales pentru că ne este de multe ori frică de ele. Când lucrurile sunt așa cum le știm, avem o falsă iluzie de control, de certitudine. Dar schimbarea este, până la urmă, una dintre puținele certitudini din viața noastră și este imposibil să nu ne întânlnim cu ea”, spune psiholoaga Dana Olariu.

Experta spune că este o dovadă de agresivitate să ne luăm de modul în care arată cineva, pentru că nu mai arată așa cum ne-a obișnuit: „shaming-ul rănește. Și nu doar pe moment, căci lasă urme. În felul în care se percepe o persoană, în felul în care se vede în lume.” Ea subliniază faptul că nu știm niciodată povestea din spatele unei persoane, care sunt motivele schimbării sau a nevoii de schimbare. Recomandă că nu e bine nici să presupunem, deoarece de multe ori dăm greș și nici nu ajutăm în vreun fel.


„Nu m-am simțit niciodată dorită”

Impactul părerilor oamenilor asupra lui Billie este unul palpabil. În interviu acordat Vogue, ea mărturisește: „Din cauza modului în care simt că lumea mă vede, nu m-am simțit dorită. Dar cumva asta este viața mea, așa că nu știu dacă are de-a face cu faima.” Însă artista este deranjată de modul în care societate pune label-uri: „Dintr-o dată ești ipocrită dacă vrei să-ți arăți pielea și ești ușuratică și o curvă. Dacă sunt asta, atunci sunt mândră. Eu și toate fetele suntem curve și fuck it, știi? Hai să întoarcem treaba asta și să o transformăm în putere de partea noastră. Dacă îți arăți corpul sau pielea nu ar trebui să te facă mai puțin respectată.”

Dana Olariu subliniază ideea că shaming-ul are efecte emoționale negative și pe termen lung și este asociat cu depresia, anxietatea și stima de sine, relația cu sine a celuilalt. E important să ne întrebăm spune ea, care este scopul nostru, de fapt, și să ne mai întrebăm dacă vrem ca ceea ce facem noi să afecteze în rău viața unui om.

„Rămâne la alegerea fiecăruia dintre noi dacă vrem să ne răcorim pe moment sau facem efortul de a ne întoarce către noi. Și, făcând asta, de a ne întoarce și către ceilalți cu bunătate. Dacă vrem să rănim, să schilodim sufletește, sau vrem măcar, dacă nu putem fi parte din soluție, să nu fim parte din problemă”, adaugă psiholoaga.


„Schimbarea este unul dintre cele mai bune daruri din lume”

Fie că vrem sau nu, oamenii pe care-i criticăm merg înainte, iar dacă nu ne uităm mai atent la noi, vom stagna, în timp ce restul vor evolua. „Am crescut atât de mult și am devenit mult mai bună din punct de vedere vocal. Schimbarea este unul dintre cele mai bune daruri din lume”, spune Eillish în Vogue și așa este. Ea a lansat și piese noi, printre care una care se numește „Your Power”, cu versuri precum:

Try not to abuse your power

I know we didn't choose to change

You might not wanna lose your power

But having it's so strange.

„Este despre a-ți lua puterea înapoi, a te lăuda cu ea, dar fără a profita de ea. Nu mă voi mai lăsa să fiu deținută de cineva”, spune Billie. Ea mizează pe faptul că maturizarea este naturală, la fel cum este și schimbarea. Cred că este important să evoluăm și noi în gândire, pentru că doar așa vom genera, la rândul nostru schimbări în societate și mentalități.

Cum răspundem la shaming

Dana Olariu explică de ce este complicat un răspuns pentru cei care fac shaming. „Pentru că, pe de-o parte, oamenii care-i hărțuiesc pe alții pentru cum arată, pentru alegerile pe care le fac sau din orice alt motiv sunt de multe ori agresivi în exprimare și comportament, rigizi și puțin deschiși părerilor sau explicațiilor care nu se potrivesc cu discursul lor. Și, pe de altă parte, pentru că o persoană care este hărțuită, umilită de alții poate fi foarte vulnerabilă emoțional.”

În principiu, adaugă ea, este bine să nu lăsăm neobservate astfel de atacuri, să le spunem oamenilor că nu ne fac bine, să le spunem să înceteze. Dar aici depinde de tipul de relație pe care îl avem cu acești oameni și mai depinde mult de efortul psihic pe care îl putem face în acel moment, de resursele noastre emoționale, zice psiholoaga.

„Mai avem și opțiunea de a ignora. Ceea ce nu înseamnă, însă, că mesajul nu ajunge la noi și că nu ne poate afecta. Cel mai important, însă, este să avem grijă de noi, să ne tratăm cu blândețe și, dacă avem nevoie de alinare, de conținere, și cu siguranță de cele mai multe ori avem, să apelăm la ajutorul oamenilor în care avem încredere și cu care ne simțim în siguranță”, concluzionează ea.

Billie Eillish este un exemplu de studiu de caz, dar reprezintă nenumăratele persoane care au trecut prin critică, body shaming, depresie, schimbare, maturizare, asumare. Modul în care ne raportăm vizavi de alții ține de noi și este alegerea noastră să fim mai buni. Cât putem să dăm vina pentru cei din jur pentru modul nostru de a acționa?

Share