Tot ce trebuie să știi despre recensământul din România și de ce vrea statul să știe ce-i cu tine

Recensământul în România a debutat cu o etapă online. Intri, completezi, iei o zi liberă. Cu ocazia acestei premiere, dar și pentru că evenimentul e odată la deceniu, am vrut să aflu de ce se face.

Share
BUCHAREST, RO

Până pe 6 mai, ora 9, în România au fost completate aproape 6,3 de milioane de chestionare în etapa de autorecenzare. E pentru prima dată când recensământul are și componentă online, ba chiar una însemnată: ai completat, nu mai vine recenzorul la ușă – și iei și-o zi liberă. Tu știi ce treci, nu mai ai intermediar. Din 16 mai, procesul trece și-n etapă offline. Cine n-a completat, va fi vizitat acasă.

În contextul unor dileme despre întrebări, dar și unor conspirații, am vorbit cu Bogdan Drăghia de la Institutul Național de Statistică și purtător de cuvânt pe subiectul recensământului. Am început cu un pic de istorie. Primul recensământ în România a fost făcut imediat după Unirea Principatelor, așa că-i o istorie onorabil de bogată pe zona asta.

Cel de-acum, și primul cu parte online, este al 13-lea recensământ. Dacă refuzi, online sau offline, se lasă cu amendă: de la o mie până la cinci mii de lei, în funcție de faptă (ordonanța de urgență 19/2020 reglementează recensământul). Ai timp de autorecenzare până pe 15 mai, apoi începe ultima etapă: între 16 mai și 17 iulie ies recenzorii pe teren și trec pe la cei care n-au completat.

În 2022, au fost discuții despre de ce are nevoie statul să știe de noi, cetățenii, ce-i cu „capul gospodăriei”, dar și cum alegi locul nașterii. Acesta este considerat locul de reședință al mamei. E ciudat, nu? Că mama, prin reședință și buletin, poate fi dintr-un oraș și să nască în altul. Aici, regula e din regulamentul european și nu este făcută de INS – Institutul a avut și-un mesaj pe Facebook legat de problema asta. Dilemele au fost ridicate și pentru că, premieră, există auto-recenzare. Astfel, oamenii au contact cu acest limbaj de statistică.

De ce se face recensământ în România și ce doamne iartă-mă e un „cap” al gospodăriei

VICE: V-ați autorecenzat?
Bogdan Drăghia: Da, încă din primele zile și, din punctul meu de vedere, procesul este unul destul de simplu, dar eu sunt subiectiv, întrucât am lucrat și înainte pe platformă, când am făcut anumite teste. Mie mi se pare însă destul de ușor de completat.

Ce este „capul gospodăriei”? De ce a trebuit formularea asta? Cum au fost gândite întrebările?
Formularea „capul gospodăriei” a fost gândită ca o persoană de referință chiar în platforma de preînregistrare. Exact așa este trecut: capul gospodăriei sau persoană de referință. În 2011, era doar capul gospodăriei, dar acum am dorit să lăsăm ambele, întrucât ne îndreptăm către toată lumea, către toți românii.

Nu a fost însă gândit ca acest cap al gospodăriei să fie „șeful gospodăriei”. E persoana care, în cadrul gospodăriei, își asumă rolul de a-i autorecenza pe ceilalți. Practic, completează formularul de înregistrare pentru toate gospodăria, iar în secțiunea „membrii gospodăriei” îi trece și pe ceilalți. Iar în partea a doua, când completează chestionarul, capul gospodăriei este singurul care completează date despre locuințe. Ceilalți membri ai gospodăriei vor completa doar chestionarul pentru persoane.

Totuși, „capul gospodăriei” sună cam formal, rigid. Nu putea fi și un limbaj mai natural?
Este un limbaj utilizat în statistică și poate ar fi putut fi puțin mai uman, dar sunt niște norme pe care noi trebuie să le respectăm și acestea se regăsesc în platformă. Până acum, dacă acest recensământ se făcea doar prin vizitarea recenzorului, acest limbaj putea fi explicat mai ușor. Acum însă, când noi trebuie să completăm, ne lovim de acest limbaj.

Sunteți mulțumit? Credeți că ați făcut tot ce ținea pentru informarea populației?
Din punctul nostru de vedere, noi am realizat foarte multe acțiuni de informare a populației. Pe lângă o campanie publicitară, înainte, am avut foarte multe întâlniri cu culte religioase, reprezentanții etniilor, întâlniri cu mediul academic, cu studenții. Am încercat să explicăm care sunt beneficiile recensământului de ce este important să ne recenzăm, de ce este important să ne autorecenzăm și să nu mai aștepte vizita recenzorului.

De ce e autorecenzarea cea mai bună soluție la recensământ

Și de ce e important să ne autorecenzăm?
În primul rând pentru că avem siguranța faptului că datele noastre nu mai trec printr-un alt filtru, nu mai ajung și la alte persoane. Practic, ne autorecenzăm în fața calculatorului, a tabletei, a telefonului, și datele sunt anonimizate și trimise direct către baza de date. Practic, nimeni nu poate face o legătură între datele transmise și persoane fizice.

Dacă vom aștepta vizita recenzorului, acesta va fi cel care va completa chestionarul, nu vom completa noi, deci există o persoană care are acces la datele noastre.

Și legat de acest recenzor în offline, el va lua datele pe hârtie?
Va avea o tabletă, unde va completa datele, iar în punctul în care va finaliza chestionarul va fi trimis direct către baza de date, fără să rămână pe tabletă.

Recenzorii din teren ce adrese vor avea?
Vor avea adresele unde trebuie să bată la ușă. Cei care se autorecenzează nu vor mai primi vizita – doar în cazul în care au completat greșit. 

Ce presupune recenzarea online ca oameni? Câți vor fi, cum sunt împărțiți pe regiuni?
Noi avem în calcul un număr de 24 de mii de recenzori, dar depinde foarte mult de etapa de autorecenzare. În funcție de asta se va stabili și numărul de recenzori care vor fi angajați.

În 2022, nu puteau lipsi conspirațiile. De ce ar trebui să știe statul ce facem noi, unde locuim?
Statul trebuie să știe aceste lucruri tocmai pentru a aduce îmbunătățiri modului nostru de viață, locurilor noastre de muncă. Recensământul stă la baza viitoarelor politici publice. Pe baza lui anumite bugete sunt direcționate către anumite zone, către anumite comunități, către anumite investiții. Avem nevoie, de exemplu, să știm dacă într-o zonă există sau nu există gaze naturale. Dacă o zonă este electrificată sau nu pentru a ști unde ducem investiții și ce tip de investiții.

Astfel, datele sunt utile, dar deciziile de folosire a lor sunt direct dependente de autorități?
Da, vor avea la dispoziție datele noastre și, pe baza lor, își pot crea viitoarele planuri de investiții. Și nu numai autoritățile, ci și firmele private pot folosi aceste date. De la cel din 2011 avem experiența că sunt firme private care cer date despre recensământ. De exemplu, doresc să știe în ce zonă să deschidă un magazin, cât de mare să-l facă. Astfel de informații sunt cele care se cer.

La nivelul INS erați pregătiți pentru o reținere față de recensământ din partea românilor?
Da. Avem experiența precedentă, unde a fost o oarecare reținere și au fost foarte multe lucruri controversate care s-au discutat în spațiul public atunci. Le-am verificat și am încercat să le eliminăm printr-o comunicare cât mai eficientă. O dovadă în acest sens e că, până în acest moment, nu s-a repetat istoria. Au apărut alte conspirații, dar ceea ce s-a discutat atunci n-a mai apărut acum.

Când e vorba de o platformă online, apare dilema: e sigură? Cine are grijă de siguranța ei?
De siguranța platformei se ocupă STS, unde doar se stochează datele pentru o perioadă foarte scurtă de timp. Urmează apoi transfer la INS printr-un sistem securizat, care este activ doar o perioadă limitată de timp. Iar aici la noi datele sunt stocate pe servere care nu au acces la internet – sunt într-un mediu închis.

Odată cu completarea, mulți vor avea surpriza să vadă că unele date sunt autocompletate, fie că vorbim de ce meserie au oamenii, fie că vorbim de copii sau regiunea în care sunt. De ce există? De unde sunt datele?
Recensământul pentru populație a început la 14 martie. Pentru noi, a început la 1 februarie. În acea perioadă au fost 19 instituții ale statului care au fost obligate să trimită către INS anumite date. Noi le-am prelucrat și am populat baza de date, de aceea apar acele câmpuri completate. Avem anumite informații. Și cetățenii au acces la ele și, în cazul în care sunt informații greșite, le pot corecta. 

Forma unora dintre întrebări ar putea lăsa senzația că e important să fii proprietar, iar chiria e secundară? Recensământul discriminează?
Nu, în niciun caz. Pe noi nu ne interesează care este statutul persoanei care locuiește într-o casă, dacă este proprietar sau dacă este chiriaș. Chiriașul este cel care recenzează locuința în care stă, nu proprietarul. Proprietarul nu are absolut nicio legătură cu o locuință pe care a închiriat-o. Nu trebuie s-o mai recenzeze. 

Singura locuință pe care proprietarul trebuie să o recenzeze e cea în care locuiește. Sau a doua, dacă mai are încă una și dacă este neocupată. Dar nu discriminăm.

Am văzut și dilema: de ce sunt nișate unele întrebări, cum ar fi despre locul de muncă, la o săptămână din 2021?
E săptămâna de dinaintea momentului de referință al recensământului: 1 decembrie 2021. Practic, tot ce se întâmplă în România la 1 decembrie 2021 trebuie înregistrat. Am dorit astfel să aflăm ce se întâmplă în săptămâna de dinainte tocmai pentru a calcula, în primul rând, care este forța de muncă a României: câți muncesc, câți nu, care este motivul pentru care nu caută job, pentru a calcula migrația forței de muncă. 

Totodată, sunt persoane care locuiesc într-o localitate, dar își desfășoară activitatea în altă localitate. De aceea este doar acea săptămână, pentru că noi trebuie să aflăm ce s-a întâmplat la 1 decembrie 2021.

Tot în zona de estimări, recensământul ne va arăta și o anumită schimbare în migrația forței de muncă? Să ne așteptăm să vedem concentrări în anumite zone?
Asta vom vedea la final când vom publica datele oficiale. INS nu face niciodată estimări sau previziuni. Noi ne bazăm pe cifrele existente, iar în ceea ce privește această estimare a forței de muncă, asta vom vedea la final. 

Primele date vor fi publicate la sfârșitul acestui an, în decembrie, iar datele finale decembrie 2023. 

Ce vedem în decembrie?
Datele trec printr-un proces de prelucrare. Practic, vor fi împărțite în mai multe categorii. Vom afla populația pe categorii de vârstă, populația urbană, rurală, condițiile de locuit. Sunt foarte mulți indicatori pe care îi vom afla odată cu acest recensământ și tocmai de aceea durează foarte mult procesul.

Deși recensământul a fost amânat – ar fi trebuit să se desfășoare în 2021 – datele vor fi publicate exact așa cum erau prevăzute în calendarul inițial.

Câți oameni sunt implicați în derularea recensământului?
E greu de spus. La platformă au lucrat colegi din INS alături de personal de la Banca Mondială, aproximativ 30 de persoane. Dar în partea de testări, de metodologie, au fost implicați mult mai mulți oameni. Am lucrat îndeaproape cu colegii din direcțiile teritoriale. Pe partea de cybersecurity am lucrat cu STS. De-aia e greu de dat un număr exact.

Dar pe interpretare?
Sunt persoane angajate special pe o perioadă determinată pentru recensământ, la fel cum s-a întâmplat și la recensământul agricol din 2021. N-am o cifră exactă, dar sunt persoane care lucrează exclusiv pe recensământ și în call center, și în prelucrarea datelor. La anunțuri de recrutare au venit proaspăt absolvenți sau chiar studenți la facultate.

Platforma dedicată recensământului populației și locuințelor e aici.


Share