Vedetele astea îți arată că în România nu există cancel culture

Cancel culture e un fenomen care a apărut la sfârșitul anilor 2010, odată cu mișcarea #MeToo din State, și a prins din ce în ce mai mare amploare. Pe scurt, e vorba despre marginalizarea unor vedete sau branduri, în funcție de declarațiile sau acțiunile lor.

Acest concept de care se plâng cei care simt peste tot „corectitudine politică” e în definitiv o formă de pedepsire, care restricționează posibile derapaje, pentru că într-o lume a imaginii și aparențelor, nimeni nu vrea să fie de partea rea a istoriei. S-a dovedit că nimeni nu e prea mare ca să nu poată fi atins de asta – lista e lungă, iar motivele sunt diverse. De la probleme de natură penală, la afirmații rasiste sau sexiste, o grămadă de vedete internaționale și-au văzut cariera terminată de acest fenomen. Dacă analizezi fenomenul o să vezi că discuția e una care trebuie nuanțată.

Cancel culture poate, de exemplu, să tragă la răspundere oameni și companii de care legea s-ar atinge foarte greu sau deloc. Sunt și voci care afirmă că asta poate limita libertatea de exprimare și forțează la opinii unanime și fără substanță, de teama unui fenomen de boicot. Mai ales în SUA, au existat numeroase episoade recente în care vedete, dar nu numai, au avut mult de pierdut din cauza unor opinii sau acțiuni dubioase. 

Actorul Kevin Spacey a pățit-o după scandalul sexual cu Anthony Rapp din 2017. În fața unor acuzații de abuz sexual împotriva unui băiat minor cu ani în urmă, Spacey a fost nevoit să-și ceară scuze public și să înfrunte o serie de acuzații ale altor bărbați. În același an, a pierdut rolul principal din House of Cards și nu a mai prins vreun rol important în ultimii patru ani. Lui i se adaugă nume ca Shia LaBeouf, Marilyn Manson, Ellen DeGeneres sau John Galliano.

Dar e un loc unde n-o să auzi prea curând despre asta, în pofida tânguielilor unor Mihai Neamțu sau Adrian Papahagi, care nu ratează nicio șansă să vorbească despre nenorocirile „progresismului”. E vorba despre România, desigur. Aici, cancel culture nu a ajuns decât conjunctural, iar scandalurile au ieșit extrem de rar din bula de Facebook. De asta ți-am ales câteva exemple de vedete autohtone care demonstrează că, oricât de sinistru ești sau oricât de tare o dai în bară, repercusiunile sunt, de cele mai multe ori, egale cu zero.

Probabil că și un student la inginerie aerospațială știe cine-i Dani Mocanu. O să-ți spun doar atât: canalul său oficial de YouTube are 3,3 milioane de abonați, iar din 2014 până acum, clipurile sale au adunat 1,7 miliarde de vizualizări. Ca idee, Dorian Popa nu are nici măcar jumătate din numărul ăsta.

Dar dincolo de muzică, Dani s-a făcut remarcat printr-o serie de acțiuni controversate pentru care probabil ar fi fost canceled în orice societate civilizată. În 2017, a primit o condamnare de șase luni de închisoare cu suspendare după ce a condus o mașină, deși avea permisul suspendat. În același an a fost acuzat de proxenetism și constituire de grup infracțional organizat. 

În 2020, Dani Mocanu a primit o amendă penală de 15 000 de lei pentru instigare la ură împotriva femeilor – de vină a fost „Curwa”, o mizerie de piesă de un misoginism de cea mai joasă speță, pe care acesta o lansase cu câteva luni în urmă.

Pentru că probabil se plictisea în pandemie, a fost prins din nou fără permis și trimis în judecată. De asemenea, a fost acuzat de cruzime împotriva animalelor, după ce a apărut într-un videoclip alături de un leu maltratat. Cel mai recent, Dani a amenințat un tânăr din Târgu Mureș cu cuțitul, într-un club. A primit interdicția de a mai intra în Târgu Mureș, ceea ce mi se pare o realizare în sine, și o amendă de 100 000 de lei, una dintre cele mai mari acordate de o instanță din România. Dar ce să vezi, omul e în continuare în trending.

Chiar dacă s-au dus vremurile în care se afla în top 3 cei mai bogați oameni din România, George Becali stă bine în continuare. Om evlavios, Gigi nu ratează nicio ocazie să își afirme credința și să facă paradă de actele de caritate, ceea ce nu e rău, dar un pic mai multă discreție în facerea de bine n-ar strica, până la urmă așa scrie și în Biblie.

În fine, nu despre asta e vorba, ci despre faptul că banii și credința nu l-au ajutat pe Gigi să aibă ieșiri mai puțin sexiste, misogine și rasiste. Cel mai mediatizat personaj autohton al ultimilor 20 de ani, Gigi a reușit chiar să prindă locul 13 în top 100 Mari Români, realizat de TVR în 2006, și să le ia fața lui Constantin Brâncoveanu și Nicolae Iorga, ceea ce spune multe despre preferințele noastre.

Unul dintre primele episoade rasiste de o gravitate majoră a fost derapajul împotriva lui Malonga Parfait, un realizator emisiuni TV în România, din Congo. În 2001, în cadrul unei interacțiuni în parcarea stadionului Dinamo, Gigi i-a adresat printre injurii grosolane apelativul „c**roi”.

Foarte greșite sunt opiniile lui Gigi și față de femei – despre candidatura la prezidențiale a fostei prim ministre Viorica Dăncilă a zis „Cum să faci confruntare cu o femeie? Ce idei poate să aibă o femeie?” Referitor la posibilitatea de a avea o echipă de fotbal feminin, Becali a declarat că îi e „milă de femei. Bă, dacă îi dă o minge în tâță? Mie tare îmi e că o să îi dea o minge în tâță.” Nici cu suporterii Rapidului nu a fost mai prietenos, acesta numindu-i în mod peiorativ de-a lungul timpului „ț**ani”. În 2017, Gigi s-a opus unui transfer propus de Meme Stoica argumentând că „e negru, nu mai vreau negri la echipă.”

De neuitat sunt și episoadele când Becali înjură jurnaliști în cadrul conversațiilor telefonice sau jignește personalități culturale, cum ar fi Neagu Djuvara, despre care a spus că e un moș senil. Gigi credea la un moment dat că Nichita Stănescu nu ar fi putut să creeze dacă nu existau oameni ca el care să aducă ceva capital în țară. Interesant punct de vedere, pe cât de greșit, pe atât de elocvent față de modul cum gândește Gigi. Sigur, astea sunt doar câteva derapaje. Și mai ciudat în comportamentul misogin al lui Becali este faptul că el are nu mai puțin de trei fete.

Un personaj dubios care a devenit celebru din cel mai greșit motiv – pentru că și-a bătut cu sălbăticie amanta – este Fane Văncică, pe numele său adevărat Cami Niță. Cu peste zece ani în urmă, acesta l-a înjunghiat pe nepotul celebrului Nuțu Cămătaru în Hotelul Marriott din București. Pentru asta, a stat aproape cinci ani la închisoare, timp în care a gândit planuri elaborate de business. Glumesc, odată ieșit s-a apucat de trafic de țigări, iar acum doi ani, mai mulți membri ai clanului au fost ridicați de DIICOT și duși la audieri. 

Nu se știe exact ce s-a întâmplat cu dosarul, dar Fane a trebuit să găsească o nouă sursă de venit. Așadar, cum îi stă bine oricărui interlop, s-a apucat de TikTok și a început să monetizeze bogata prezență online. Cu peste două sute de mii de urmăritori, Fane se lăuda cu peste 10 000 de euro făcuți pe lună din donații. Asta până a apărut videoul cu bătaia despre care vorbeam mai sus.

Aici intervine o altă discuție: în România, pentru urmărirea penală, este necesar ca victima să depună plângere, un lucru rușinos pentru orice țară civilizată. Ce victimă depune o plângere împotriva unui individ periculos, când acesta poate sta în libertate ani de zile până primește o sentință? 

În Danemarca, autoritățile au intervenit pe baza unei suspiciuni că un copil primește rele tratamente, iar aici cu un video și recunoașterea live a bătăii pe care i-a administrat-o amantei, Vancică stă liniștit, în libertate. 

Mai mult, după tot episodul, Fane s-a ales cu un ordin de restricție de șase luni, pe care, culmea tupeului, l-a și contestat. După ce TikTok i-au închis contul i-a anunțat că îi va trimite în judecată. Dacă ar exista o adevărată mișcare de cancel în România, Fane ar prinde cu siguranță topul, deși ideile îi sunt împărtășite și de personaje mai cunoscute, ca Radu Banciu, care spunea că 90 la sută dintre femei își doresc să fie plesnite.

Nu avea cum să lipsească vloggerul și influencerul George Buhnici, care a stârnit un scandal care s-a prelungit pe mai multe săptămâni după ce părerile sale despre femei au ajuns virale. Acesta și-a dat cu părerea despre femeile care vin pe litoral, dar cu maximum de sexism. „Încurajez pe toată lumea să dea un pic pe la sală. Pentru că de ce? Dacă vrei să vii la mare, îmi arăți piele și sigur vrei să ne împrietenim, ar trebui să mă convingi și cu altceva decât cu decolteul” – așa au sunat o parte dintre declarațiile lui. În plus, a mai zis și că are noroc că soția lui arată ca o minoră.

S-a scuzat că de fapt voia să atragă atenția asupra problemei obezității, dar dacă nu te-ai născut ieri îți dai seama și singur că erau doar niște mârlănii de neam prost. Scuzele venite oricum cam târziu au fost, în opinia mea, un PR stunt pentru a nu pierde sponsorii.

Văzând oprobiul public, a cedat într-un final și pe lângă acuze la adresa televiziunii care a difuzat interviul, a reușit să bolborosească niște scuze. Misiune îndeplinită: clipul a generat un milion de vizualizări, așa cum Buhnici nu mai făcuse de mult. Dacă înainte de scandal Buhnici avea aproape 1,2 milioane de abonați, între timp a pierdut vreo 50 000, adică sub 5 la sută. E adevărat, BCR și alte branduri au încheiat colaborarea cu el, dar după o perioadă scurtă de tăcere, omul postează într-o veselie ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat și nici nu pare să fi învățat ceva din toată situația asta.

Ar fi putut fi Ilinca Vandici sau Bianca Drăgușanu, dar ele nu se pot compara cu Dana Budeanu. Deși Ilinca ne vorbea despre cum că bărbații adevărați nu merg la Mega și nu schimbă scutece, iar Bianca ne explica cât de importantă e o mașină mișto într-o relație și că nu s-ar putea combina cu un tip cu Skoda, cele două nu s-au băgat totuși în chestiuni sensibile – pandemia și războiul. Faptul că doamna Budeanu a fost pe tot parcursul unei pandemii care a făcut multe victime stindardul mișcării antivaxx, ar trebui să fie suficient. 

În plus, de la doamna Budeanu am înțeles în câte moduri sunt fătălău fără să-mi dau seama. A făcut și un top 5 al fătălăilor din România, culmea toți de la USR, așa că pot concluziona că bărbații adevărații se găsesc doar pe la PSD. Ah, nu, probabil și la AUR, că doamna s-a arătat foarte încântată de nunta lui George Simion. Între creatoare de modă și analist politic, Dana are timp să ne explice cum stă și cu geopolitica și a avansat ipoteza că Rusia nu ne e dușman.

Ar fi multe motive să fie canceled — inclusiv din cauza instigării la violență împotriva femeilor, pentru care a fost reclamată la Parchet —, dar Dana are un canal destul de vizionat, un cont de Instagram cu mulți followers și un editorial al ei. Să fie primit!

Nu e intenția mea să fac apologia cancel culture, ci mai degrabă un apel la decență. Derapajele repetate de la TV și-n online ar trebui taxate, tocmai ca întreaga societate să înțeleagă mai bine ce înseamnă respect, toleranță și bun simț. Dar televiziunile difuzează în prime time chiar și în 2022 emisiuni în care apar persoane cu blackface, în timp ce instituții ca CNA sau CNCD își arată de multe ori inutilitatea.

Mersul lucrurilor e același de fiecare dată: după un val public de indignare, mai ales pe Facebook, urmează tăcerea. Există reabilitare după cancel culture, dar ar trebui să dovedești că o meriți. În același timp, exagerările duc la cenzură, așa că ar trebui să fim responsabili cu ea.