Articolul face parte din seria Iluziile câștigului, unde VICE îți prezintă povești și sfaturi despre fraudele online care te ajută să nu ajungi următoarea victimă.
Cei mai mulți oameni, când se gândesc la fraude, își zic că nu li s-ar putea întâmpla lor. Realitatea demonstrează însă că nu-i adevărat. Poveștile Iulianei* și a lui Traian* îți arată direct că metodele folosite de fraudatori sunt diverse și, din păcate, sunt eficiente în mult prea multe cazuri. Ea a pierdut peste 35 000 de euro, el 2 000 de lei. În cazul lor, fraudatorii au ajuns la ei prin reclame pe rețele sociale.
Poveștile pierderilor lor sunt dure și le poți afla din videoul de mai jos. Totodată, am pornit de la ele și am compus lista asta cu idei pe care să le reții și prin filtrul cărora să treci toate propunerile viitoare de câștiguri promițătoare, în special cele care se bazează pe tranzacții crypto.
Află cum funcționează fraudele crypto din videoul de mai jos —
Există o unealtă la îndemâna fiecăruia dintre noi pentru a preveni astfel de momente care se pot solda cu pierderi considerabile: informarea. Cu cât îți este mai ușor să recunoști semnele unei fraude, cu atât îți poți lua măsurile de protecție potrivite și chiar să-i ajuți pe alții când s-ar putea regăsi într-un astfel de moment. În ideea asta există și ghidul de mai jos structurat pe întrebări și pe ce să nu faci, construit împreună cu Raluca Voicu, Manager Issuer și Acquirer Fraud Investigations, ING Bank.
Ca să te ții cât mai departe de o posibilă fraudă, pune-ți o întrebare esențială: de câte ori în viață te-a sunat un „expert” să împărtășească cu tine secretele unor investiții de mare succes, cryptomonede sau de altă natură? Și dacă vezi expresii precum „oferte cu câștiguri de nerefuzat” sau „investiții cu profituri garantate”, ignoră anunțurile. Cel mai probabil vin de la fraudatori.
Ține cont și că dacă vezi recomandări de investiții de la cunoștințe sau prieteni de pe rețele sociale, e posibil să le fi fost sparte conturile și altcineva să se dea drept ei. Același lucru se poate întâmpla și cu profilurile sociale ale unor persoane publice, în care poate ai încredere.
Raluca subliniază o regulă absolut necesară: nu transmite date personale sau copii ale actelor de identitate prin intermediul rețelelor sociale sau prin link-uri primite pe mail sau prin aplicații de mesagerie.
Ar trebui să ai în permanență acces direct și necondiționat la cont.
În cazul în care crezi că te regăsești într-o astfel de schemă, caută cât mai multe informații, cum ar fi pagina oficială a platformei de care vorbește presupusul investitor. Caută o adresă de mail, un număr de telefon, ca să afli răspunsuri la următoarele întrebări: dacă agentul respectiv este angajatul lor sau lucrează cu el (verifică numele și numărul acestuia de telefon), dacă walletul prezentat de presupusul agent îți aparține și dacă sumele respective, promovate drept câștig, sunt în presupusul wallet.
Totodată, verifică datele companiei la care persoana care se dă agent de investiții susține că lucrează, fie că e locală, fie că e din străinătate. Mai mult, solicită retragerea de fonduri și vezi dacă primești banii sau ți se cer comisioane suplimentare (procent din câștiguri). Ar trebui să ai în permanență acces direct și necondiționat la cont, fără să ai nevoie de broker pentru a accesa contul și a dispune de bani.
Ai grijă de banii tăi și fii cât de suspicios e nevoie
Fie că e vorba de fraude crypto, fie că sunt alte scheme prin care fraudatorii ar încerca să-ți ia banii, ține minte această idee de bază pe care am aflat-o de la Raluca: „Nu aștepta să devii victima fraudei. Protejează-te învățând mai multe despre fraudă și despre cum să o raportezi.”
În contextul ăsta, uite și o serie de NU-uri prin care să filtrezi orice cerere din sfera asta:
NU instala aplicații și NU accesa site-uri sau aplicații la indicațiile persoanelor care te contactează telefonic sau îți transmit link-uri prin mesaje pe rețelele sociale, SMS sau alte tipuri de mesagerie.
NU răspunde la mesaje nesolicitate sau neașteptate care-ți propun câștiguri nemaivăzute.
NU accesa pagini web în care să-ți introduci datele personale și nu oferi informații personale sau date financiare.
NU te loga în aplicația de internet banking dintr-un link primit pe SMS sau mail. Intră în aplicațiile sau platformele oficiale și securizate ale băncii.
NU finaliza o operațiune până nu confirmi că este ceea ce îți dorești.
NU răspunde la apeluri din afară țării, mai ales dacă nu cunoști persoane din țările respective.
NU uita că un card este un instrument de plată și nu de încasare, așa că nu da datele (numărul, codul de verificare) pentru promisiunea unor încasări.
În cazul în care ai ajuns în cel mai rău scenariu, adică ai făcut tranzacțiile, blochează cu prioritate cardurile bancare folosite, cere-i băncii resetarea contului de internet banking și raportează-i cazul. Totodată, păstrează cât mai multe dovezi din corespondența cu fraudatorul care s-a prezentat drept agent de investiții și cu pașii pe care i-ai urmat. Fă o sesizare la Poliție și sesizează cazul și Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC).
Tehnicile prin care escrocii profită de încrederea oamenilor sunt cât se poate de diverse. Te ajută însă în orice caz, pe orice subiect, să-ți pui și să pui întrebări. Și să cauți cât mai multe informații ca să iei deciziile în cunoștință de cauză, nu la presiuni externe că sunt oferte limitate sau la promisiuni grandioase de îmbogățire.
