Articolul face parte din seria Iluziile câștigului, unde VICE îți prezintă povești și sfaturi despre fraudele online care te ajută să nu ajungi următoarea victimă.
Când am început să vând și să cumpăr de pe site-uri de anunțuri, principala țeapă la care eram atent era să nu mă trezesc cu un pachet gol. Altfel, atunci nu făceam plata prin card, ci doar cash, la curier. Singura țeapă pe care mi-am luat-o a fost cu un telefon pe care l-am cumpărat după ce m-am întâlnit cu vânzătorul. Telefonul părea în regulă, doar că mai târziu i-am descoperit problema: când se încălzea prea tare, nu mai funcționa.
În prezent, aș putea spune că-i și o diferență între țepari și fraudatori: cei dintâi caută să te ardă rapid cu un produs – cărămida în colect, haine fake, telefonul clonă –, iar cei din a doua categorie caută să-ți ia toți banii din cont. Am avut o interacțiune cu așa ceva.
Am pus la vânzare un telefon și-n mai puțin de-o zi au venit zece mesaje pe WhatsApp legate de anunț. Cel mai des eram întrebat dacă mai e de actualitate sau dacă îl pot trimite prin curier. Într-una dintre conversații am zis „da” la tot, inclusiv să-mi dea link unde să bag datele cardului.
Am băgat niște date false, un sold fals, și-am dat submit. Nu s-a mai întâmplat nimic, nu mi-a mai răspuns în niciun fel. Am documentat câteva astfel de cazuri și într-un articol de pe VICE despre țepe pe care ți le poți lua prin WhatsApp.
UN EXEMPLU DE PLATFORMĂ FALSĂ PRIN CARE FRAUDATORII ÎȚI GOLESC CONTUL
Realitatea e însă că fraudatorii sunt agnostici de platforme, în sensul că nu le pasă unde vorbesc cu tine sau de pe ce site-uri îți iau numărul sau mailul. Phishingul e făcut și prin baze de date pe care le pot cumpăra online, de exemplu. Dar acum e vorba de posibilele țepe pe care ți le poți lua prin site-uri de tip marketplace tocmai pentru că sunt accesate de atât de mulți români.
Cumpărătorul care nu negociază la nimic nu e mereu o veste bună
Ionela* și-a pus în vara lui 2022 niște haine la vânzare pe OLX. N-a reușit să le vândă, dar a pierdut 5 000 de lei în urma unei fraude. A pus anunțul și imediat a fost contactată pe WhatsApp în legătură cu ce vinde. Dintre toate persoanele care i-au scris, un cumpărător a părut mai hotărât. Deși primele mesaje păreau mai „robotice”, conversația a decurs apoi destul de natural. „Mi-a lăsat impresia că este o persoană reală de partea cealaltă. A zis că-i plac produsele și că vrea să le cumpere cât mai repede și că achită toate taxele de transport.”
I-a trimis un link pe care ea ar fi trebuit să-și bage datele cardului ca să-i transfere banii imediat ce primește produsul. Schema asta e cunoscută drept phishing și presupune folosirea unui site care arată ca unul real – site de anunțuri, site bancar, magazin online etc. La prima vedere, pare identic. Sunt însă elemente care dau de gol schema, chiar dacă până și link-ul pare real.
„Odată ce-am terminat, cei 5 000 de lei din cont au dispărut.”
„Pe site-ul respectiv erau rubrici în care să-mi introduc datele cardului, codul de securitate și chiar o «confirmare de sold». Am făcut prostia să completez toate rubricile, inclusiv cea cu soldul contului. Odată ce-am terminat, cei 5 000 de lei din cont au dispărut. Totul s-a întâmplat într-o secundă.”
Miza fraudatorilor, după cum vezi și din acest caz, e să obțină bani direct sau tot tu să le dai acces la conturile bancare.
În astfel de cazuri e important să ții minte cel mai important lucru: cardul NU este un instrument de încasare. Pentru orice încasare, dă contul IBAN. După cum subliniază Raluca Voicu, Manager Issuer și Acquirer Fraud Investigations, ING Bank România, cel mai probabil vei fi victima unei fraude dacă dai datele tale altei persoane. Sau dacă, indiferent de motiv, dai datele cardului, adică număr, cod CVV, data expirării, pe link-uri primite pe mail sau SMS, într-un apel telefonic sau pe rețelele sociale.
„Ține cont că din momentul în care ai confirmat tranzacția, nu mai poți să o anulezi. Iar banca nu are cum să intervină în recuperarea banilor pierduți, fiind o tranzacție securizată, autorizată chiar de tine”, adaugă ea.
Fraudatorii mizează mereu pe graba omului.
Poate ai nevoie de bani mai repede și cazi în capcana lor. Te roagă să mutați conversația pe altă platformă, nu prea negociază la preț, îți cer datele bancare ca să-ți transfere banii, ba chiar îți dau și o dovadă, evident falsă, a tranzacției. Apoi îți trimit un link către un site – o imitație destul de bună a site-ului de anunțuri sau a unui site de firmă de curierat. Aici apare problema. Site-urile astea, false bineînțeles, îți vor cere datele cardului tău bancar. Asta vrea și fraudatorul. Dacă vezi că un potențial cumpărător fuge de platforma oficială și îți trimite el link-uri, fii sigur că nu vrea produsul pe care-l vinzi. Vrea banii din contul tău.
Uite câteva sfaturi utile care să te ajute să identifici astfel de scheme: ține conversația doar pe platforma pe care ai publicat anunțul, folosește exclusiv chat-ul și sistemul de livrare oferite de platformă și nu accesa link-uri primite de la potențiali cumpărători. Totodată, nu spune câți bani ai în cont – așa mai fentează fraudatorii filtrele anti-fraudă ale băncilor când ți-l golesc. Și nu da și nu completa pe niciun link numărul cardului sau codul de siguranță de pe spate, coduri de siguranță trimise de banca ta sau informații legate de contul tău de internet banking.
„Aș fi vrut să nu învăț lecția asta chiar așa.”
Ionela avea impresia că nu i se poate întâmpla ei, chiar dacă mai auzise de astfel de fraude. „După momentul ăsta am devenit mai sceptică, dar asta nu m-a ajutat prea mult să-mi recuperez banii. Am ajuns să mă împac cu situația asta și acum știu la ce să fiu atentă să nu mai pățesc. Deși, ce să zic, aș fi vrut să nu învăț lecția asta chiar așa.”
Cazare la „super ofertă” – oferta de a-ți fi luați banii fără vreo cazare
Cel mai des am folosit site-urile de anunțuri pentru vânzări și cumpărări, nu pentru cazări. Recent am aflat însă că există și metoda cazare la „super ofertă” folosită de escroci ca să-ți ia banii. Fraudatorul fie cere un avans, fie cere plata integrală. Schema e folosită și la chirii. Mare atenție în ambele cazuri, că locațiile sunt reale în cele mai multe cazuri, dar au date de contact modificate.
Florin* a vrut o cazare pentru noaptea de Revelion și a căutat-o pe OLX. La prima vedere, era avantajoasă: unde alte locații erau la circa 10 000 de lei, cea pe care a găsit-o era doar 7 000 de lei. A vorbit cu „proprietarul” la telefon și a rămas să facă rezervarea. A trimis un avans de 1 000 de lei, pe număr telefon prin Revolut. Odată ce a fost făcut transferul, și-a dat seama și că e țeapă. „Proprietarul” n-a mai răspuns la telefon și el n-a mai putut recupera nimic, deoarece transferul era autorizat de el.
„Cel mai des am auzit de la prieteni de țepe cu colete false, unde nu și-au mai putut recupera banii. Și auzisem de țepe cu cazări la mare, vara. În cazul meu, era vorba de o cabană undeva prin Bușteni, dar nu avea poze cu exteriorul, doar cu interiorul.”
La cazări și chirii poate contribui din plin și „reducerea” sau plata unui avans destul de mic, față de costul final și asta îți poate da un fals sentiment că nu e nimic în neregulă. În realitate, ar trebui să treci prin niște pași de verificare înainte de-a face vreun transfer. Asta și pentru că din momentul în care ai confirmat plata în aplicația băncii și banii au zburat din contul tău, e gata. Nu mai ai cum să recuperezi suma aia.
Raluca te ajută cu câteva sfaturi după care să te ghidezi când dai peste o ofertă de tipul ăsta. Înainte de toate, verifică locația – date de contact, prezență pe alte site-uri, caută pozele pe net, verifică și unde e pe Maps (poate chiar și cu Street View). „Vezi și cine e destinatarul banilor când introduci contul IBAN pentru transfer în aplicația băncii – câteva bănci din România, printre care și ING Bank, au introdus funcționalitatea SANB (Serviciul de Afișare Nume Beneficiar), care îți va afișa numele titularului de cont beneficiar, cel către care vrei să transferi banii, la momentul inițierii plății. Astfel, vei putea decide singur dacă vrei să finalizezi plata sau nu.”
În acest caz, ar trebui să eviți transferul prin alte platforme unde nu poți vedea cine primește banii. Trimiterea pe numărul de telefon, unde nu ai decât un nickname și nu un nume pe care îl poți lega de anunț, te expune mult riscului de-a pierde banii. Și nu plăti în niciun caz totul înainte. „Nu în ultimul rând, verifică după datele de contact afișate pentru închiriere, cum ar fi un număr de telefon sau mail, sau după textul anunțului, dacă sunt review-uri negative ale altor clienți”, adaugă Raluca.
Ce mai poți face după ce ți-a fost prăduit contul
Așa cum trebuie să reții că pe card primești bani doar prin IBAN – niciodată prin numărul de pe el – la fel de util e să știi că din momentul în care ai autorizat o tranzacția nu mai poate fi oprită. După cum detaliază Raluca, tranzacțiile cu cardul, în mediul online, pot fi de două feluri: securizate sau nesecurizate.
„Cele securizate sunt și cele preferate de către atacatori. Sunt efectuate cu acea autorizare a plății de către client, fie prin introducerea unui cod unic, fie biometric, cum ar fi scanarea feței sau amprentei. Din păcate, aceste tranzacții securizate sunt aproape imposibil de recuperat pe canal bancar. Asta pentru că sunt considerate autentificate și validate chiar de către client, folosind toate datele de siguranță necesare.”
Dacă însă ai făcut tranzacțiile sau ți-ai dat datele cardului, în primul rând sună la bancă și blochează cardul sau cardurile folosite. Și dacă tot ești acolo, cere resetarea datelor de logare pentru aplicația de internet banking. „Mai mult, păstrează cât mai multe dovezi din discuția cu fraudatorul. Fă o sesizare completă la Poliție și pune la dispoziție informațiile pe care le ai. De asemenea, sesizează cazul și Directoratului Național de Securitate Cibernetică”, subliniază Raluca.
Ține cont și că, așa cum zicea Ionela, e posibil să crezi că nu ți se poate întâmpla. Și poate nu ți se va întâmpla niciodată, dar ca să reușești asta ai nevoie de atenție sporită oricând e vorba de banii și conturile tale bancare, la orice bancă și platformă pe care ții bani. Iar online cel mai bine e să fii suspicios și să pui întrebări. Raluca susține că fraudatorii renunță dacă nu îți pot câștiga rapid încrederea. „Cumpărătorii perfecți se pot dovedi fraudatorii care îți golesc contul.”
Datele OLX pe fraude arată că 57% dintre victime sunt femei, cu vârste între 21 și 48 de ani. În cazul bărbaților, vârsta e între 19 și 48 de ani. Iar cel mai des sunt întâlnite fraude pe categoriile: electronice (35%), modă și frumusețe (16%), auto-moto (15%), casă și grădină (5%), mama și copilul (5%), sport și timp liber (5%).
Pe final îți mai zic un „secret”. Știi cum să ai mai mulți bani? Nu-i pierde în urma unei fraude. Adaugă la sfaturile de aici și o soluție de securitate cibernetică prin care poți avea filtre de spam, scam și care poate opri link-uri și fișiere suspecte. Și, totodată, ajută-i și pe alții și spune-le cum să nu cadă în astfel de capcane. Ca să-ți fie mai ușor, am adus într-un singur loc sfaturile.
