Cool Stuff

Gaslighting: comportamentul care te face să simți că-ți pierzi mințile

Termenul e folosit pentru a descrie un tipar de comportament toxic și o manipulare pe care e bine să o înțelegi ca să nu-i cazi în plasă.

de Matei Stănculescu

Te duci cu el la o petrecere. La un moment dat, dispare și îl găsești 20 de minute mai târziu, pe terasă, de vorbă cu o tipă. Îi vezi privirea, gesturile sau poziția corpului care ție îți transmit un singur mesaj: flirtează. Ești cu el de mult timp și îl cunoști suficient de bine ca să fii sigură de asta. Și ce faci? Îl iei frumos de-o parte și-i spui ce ai văzut. După care... puteți uita 🤣 (vorba clasicului).

„Ești obsedată, ești geloasă, ești posesivă, totul e în capul tău. Vorbeam și eu cu o fostă colegă, nici nu mi se pare vreo frumusețe. Trebuie să mergi la un doctor, delirezi. E clar că de fapt tu ești interesată de altcineva și îmi pui mie chestii în cârcă!”

Și uite-așa, agresiv, sfidător, sigur pe el și plin de apelative, te face să te îndoiești de ceea ce ai văzut cu două minute mai devreme și, pe deasupra, să te simți vinovată pentru asta. Pe scurt, mesajul este: 

„Nu-i adevărat ce vezi, e adevărat ce îți spun eu că ar fi trebuit să vezi. Și apropo, să-ți fie rușine pentru ce ai văzut.”

Am descris mai sus un purtător de centură neagră în ale gaslighting-ului. 

În esență, gaslighter-ul este o persoană care, fără niciun pic de empatie și indiferent de situație sau miză, tinde să distorsioneze realitatea spre propriul avantaj. Termenul provine dintr-o piesă de teatru din anii 30’ intitulată „Gas Light”, în care, prin schimbarea intensității gazului din lămpi și alte tertipuri similare, soțul își manipula intenționat soția să creadă că a înnebunit. 

Acest tip de comportament poate fi observat, sub forme diferite, în următoarele situații:

1. În familie. 

Este genul ăla de comportament manipulator, care de cele mai multe ori ascunde un interes meschin. De exemplu, o mătușă care îți spune pe ultima sută că nu mai vine la tine la nuntă, dar nu pentru că e zgârcită sau n-ar avea chef, ci pentru că i-ai vorbit urât cu 2 săptămâni în urmă când v-ați văzut și, în plus, nici nu i-ai înmânat personal invitația. 

Mai mult, o să devieze în mod intenționat discuția și o să-ți mai amintească și ce sacrificii a făcut pentru tine în trecut și cât de mult suferă din cauza lipsei tale de recunoștință. Și tu începi să-ți faci procese de conștiință. Parcă știi că nu-i adevărat ce spune, dar modul în care se victimizează, lacrimile, nodul în gât, elemente extra pe care le evocă, toate la un loc te fac să te îndoiești de propria realitate, de propriile amintiri.

2. La locul de muncă. 

Aici, Gaslighting-ul capătă niște nuanțe ușor diferite, care pot fi interpretate drept bullying, însă esența rămâne aceeași. Să zicem că managerul tău îți cere să adaugi ceva într-o prezentare. Tu muncești, faci cele 2-3 slide-uri și în timpul prezentării, de față cu toată lumea, te întreabă ce-i cu informațiile alea acolo. Tu-i răspunzi că el ți-a cerut acum 2 zile să le pui acolo, iar el neagă și-ți zice că n-ați discutat niciodată despre așa ceva, făcându-te de râs în fața colegilor. Este atât de sigur pe el și de indignat de ce ai făcut că începi să te gândești dacă nu cumva ți-ai imaginat întreaga discuție, dacă nu cumva ai înțeles tu complet greșit ce a vrut să spună.

3. În relațiile de cuplu. 

Pentru că am început articolul cu un exemplu din zona asta, o să vin aici cu un exemplu din aceeași zonă, dar diferit. Să zicem că începi să ieși cu cineva și persoana respectivă este „prea bună ca să fie adevărată”. Îți oferă atenție și spune exact ce ai nevoie să auzi (că vrea o relație serioasă, iubește copiii, bate apropouri cu mutatul împreună etc.). După care, câteva săptămâni mai târziu, devine rece și distantă. Tu te îngrijorezi și începi să te gândești că ai făcut ceva greșit, începi să oferi din ce în ce mai mult, poate chiar adresezi problema. Însă din partea cealaltă vine din ce în ce mai multă nemulțumire. Și tot așa, până începi și tu să renunți la orice speranță și să te distanțezi. Fix atunci revine „pe turnantă” comportamentul de care te-ai îndrăgostit și îți reaprinde călcâiele, îți faci din nou speranțe și, câteva săptămâni mai târziu, povestea se repetă. În felul ăsta, te ține constant într-un „rece – cald” care nu-ți dă pace, păstrându-te într-o stare de alertă continuă.

4. La unii politicieni. 

Azi spun una, iar 3 luni mai târziu, cu la fel de multă încredere, afirmă contrariul și reușesc să te convingă că tu n-ai înțeles corect ce au vrut să zică acum 3 luni. 

Aici, principalul obiectiv este încurajarea unei propagande sau justificarea unor decizii greșite, fără pic de asumare. 

Situațiile de mai sus diferă între ele dar au ca puncte comune câteva caracteristici: manipularea, devierea responsabilității sau învinovățirea. Toate astea îi duc pe gaslighteri într-o poziție de putere și control. Și fix asta caută. Este important de menționat că dacă, citind exemplele, ai identificat chiar la tine comportamente similare, asta nu însemnă că ești un gaslighter. Cu toții apelăm de-a lungul timpului la ofensivă pentru a ne apăra sau la „o minciună nevinovată” pentru a salva o situație.

Adevărații gaslighteri n-au nicio remușcare, ba dimpotrivă, găsesc plăcere în chinul prin care trec victimele lor. 

Acum, hai să vedem ce e de făcut dacă ți-ai dat seama că și ție îți face cineva gaslighting. Să o luăm pe rând:

1. În familie. 

Acum, că ai identificat cine și în ce condiții te poate supune unui astfel de tratament, vezi, în funcție de situație, ce ți-e mai la îndemână. Dacă e o rudă mai îndepărtată sau mai puțin prezentă în viața ta, poți chiar să eviți pe cât posibil orice interacțiune. Dacă însă este un părinte sau altcineva apropiat, adresează, caută să te înarmezi cu răbdare și eventual chiar cu probe și ține-te tare pe poziții. Acum știi, problema nu-i la tine, n-ai de ce să te îndoiești de propriile amintiri sau opinii.

2. La locul de muncă. 

Cu persoanele pe care le-ai identificat drept gaslighteri caută să comunici cât mai mult în scris. Și dacă ți-a zis sau cerut ceva într-o discuție față în față, confirmă totul printr-un mail. Dacă este posibil, mai adaugă-i și pe alții în conversație. În felul ăsta ei vor rămâne fără „muniție” în fața ta, iar șansele să te mai supună gaslighting-ului scad. Și dacă tot îți fac asta, confruntă-i cu probe și ține-te tare pe poziții.

3. În relațiile de cuplu. 

Scanează stegulețele roși despre care am vorbit. Dacă ești abia la începutul relației, ai încredere în cine ești, ce ai trăit și ce ai văzut. Caută în tine răspunsul și ascultă-ți instinctul, el nu te trădează niciodată. Dacă observi că se repetă în buclă comportamentul învinuitor sau manipulator, fugi din relația respectivă cât te țin bojocii. 

4. În politică. 

Aici e mai simplu, mergi la vot sau schimbă postul. 😀

Și încă ceva: mai este o formă de gaslighting. Cea mai periculoasă dintre toate. Cel pe care ți-l faci tu ție. 

Atunci când îți dorești atât de mult ca ceva să nu fie adevărat încât îți spui tu ție că poate n-ai văzut bine, poate exagerezi sau e totul doar în capul tău. 

Atât în cazul ăsta, cât și în celelalte cazuri discutate, dacă măcar o părticică din tine îți spune altceva, caută să te conectezi la ea. 

Cel mai bine poți învăța să faci asta prin focusing. O tehnică din psihoterapie care te învață să-ți asculți corpul, subconștientul. Caută un specialist și învață să te conectezi la ce spune corpul tău despre o situație sau alta.

Foto: Rawpixel

Vrei să fim prieteni?

Abonează-te și rămâi conectat cu cele mai hot subiecte din muzică și entertainment.