Țara Ovăzului s-a transformat, la începutul lunii august, într-un adevărat centru al tradiției, diversității culturale și reconectării cu trecutul. Peste 8.000 de turiști, localnici și sași reîntorși acasă au participat la cea de-a XIII-a ediție a Festivalului Săptămâna Haferland, una dintre cele mai importante inițiative de promovare a patrimoniului săsesc din România.
Între 31 iulie și 3 august, zece localități transilvănene – Archita, Saschiz, Homorod, Rupea, Criț, Roadeș, Meșendorf, Cloașterf, Bunești și Viscri – au găzduit zeci de evenimente sub tema „Tradiții din vecinătate”. Publicul a fost invitat să descopere farmecul obiceiurilor săsești prin concerte, tururi ghidate, ateliere, spectacole și întâlniri cu meșteșugari și oameni ai locului.
Lolele, jazzul și balurile săsești au cucerit publicul
Printre cele mai așteptate momente s-au numărat spectaculoasa fugă a Lolelor din Agnita, drumeția și picnicul cultural organizate la Cetatea de refugiu din Saschiz, precum și balul săsesc și concertele de jazz susținute de Luiza Zan, care au oferit seri relaxante și pline de emoție.
„Încheiem cu succes încă o ediție a Săptămânii Haferland, probabil cea mai reușită de până acum din punctul de vedere al participării publicului, care a fost prezent în mare număr la toate evenimentele organizate aici”, a declarat Michael Schmidt, președintele Fundației M&V Schmidt, co-organizatoarea evenimentului. „Săptămâna Haferland este deja o reușită indiscutabilă. Afluxul constant de turiști a dus la dezvoltarea infrastructurii turistice din zonă, unde se investește constant în pensiuni turistice, cafenele și ceainării, magazine de produse handmade și produse alimentare tradiționale. Cu Săptămâna Haferland am pus fundația unei povești de succes, la care contribuim și noi, ca organizatori, dar și comunitatea locală și autoritățile”, a mai declarat dl Schmidt.
Spirit european și respect pentru diversitate
Ediția din 2025 s-a desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui Senatului României, Mircea Abrudean, și sub patronajul lui Thorsten Frei, șeful Cancelariei Federale din Germania – un semn al importanței și prestigiului câștigat de Săptămâna Haferland în plan internațional.
Calitatea evenimentelor a fost apreciată atât de publicul larg, cât și la nivel instituțional. Organizatorii au primit din partea guvernului federal german o insignă cu stema federală, oferită prin intermediul domului Bernd Fabritius, însărcinat al Guvernului Federal pentru problemele imigranților de origine germană și minorități naționale.
Premierul Ilie Bolojan, în mesajul transmis organizatorilor, a rezumat esența acestui eveniment unic:
„Săptămâna Haferland, pe lângă dimensiunea sa culturală, este un loc al armoniei, al respectului, al valorii pe care o oferă alteritatea. (...) La Criț se respiră spiritul european care doboară prejudecăți și încurajează conviețuirea tuturor popoarelor europene în jurul acelorași valori: pace, solidaritate, libertate de mișcare, toleranță, creștinism. (...) Putem afirma că evenimentul, la a XIII–a ediție, este un model de succes al proiectelor care țin de turismul rural”.
Lecția vecinătății: mai actuală ca oricând
Tema ediției – „tradiții din vecinătate” – a fost inspirată de felul în care comunitățile săsești își clădeau viața împreună: prin solidaritate, întrajutorare și încredere.
„Dacă vorbim despre vecinătăți ca temă majoră a acestei ediții a Săptămânii Haferland, trebuie să vorbim despre vecinătățile extinse, care ne leagă nu doar de cei de alături, ci și de cei care nu mai sunt aici, ca sașii plecați din România. Ne rămâne nouă, așadar, generațiilor unei Europe fără granițe, sarcina de a construi – și de a reface, acolo unde este cazul – punțile dintre aceste comunități, inclusiv prin inițiative ca Săptămâna Haferland, această operațiune de redescoperire a trecutului care cu un ochi privește spre viitor”, a declarat Emil Hurezeanu, fost ministru al Afacerilor Externe, fost ambasador în Germania și Austria și co-inițiator al evenimentului.
Educația în limba germană, în centrul discuțiilor
Ediția 2025 a Săptămânii Haferland a găzduit, ca în fiecare an, reuniunea anuală a Forumului de Cooperare Bilaterală Româno-German, a cărui misiune este menținerea dialogului pe teme economice și culturale între cele două state. La reuniune, alături de dl Michael Schmidt și dl Emil Hurezeanu, au fost prezenți dl Mircea Abrudean, președintele Senatului, ambasadoarea Austriei la București, E.S. Ulla Krauss-Nussbaumer, ambasadorul Israelului la București, E.S. Lior Ben Dor, precum și ambasadorii României în Germania, E.S. Adriana Stănescu, în Cipru, E.S. Dan Mihalache, precum și ambasadorul României pe lângă Sfântul Scaun, E.S. Gabriel Bologan.
De asemenea, au mai fost prezenți dl Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE din Parlamentul European, dl Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator al procesului de aderare a României la OCDE, și dl Bernd Fabritius, Însărcinat special al guvernului federal de la Berlin pentru imigranți de origine germană și minorități naționale.
Tema reuniunii din acest an a fost situația învățământului în limba germană din România.
O concluzie de ansamblu a rezultat din discuția dintre participanții la eveniment: România se confruntă cu un deficit cronic de profesori vorbitori nativi pentru școlile cu predare în limba germană din țară, în ciuda unei cereri în creștere, grație calității învățământului german din România.
În acest sens, E.S. Krauss-Nussbaumer a evocat posibilitatea finanțării prin programul european Erasmus de mobilitate academică. De asemenea, dl Fabritius a amintit de existența unui program finanțat de guvernul federal german, cu un buget anual de aproximativ 1,2 milioane de euro, pentru cei aproximativ 950 de profesori de limbă germană din România, buget care însă a fost redus și care, potrivit domniei sale, ar trebui majorat la nivelul din anii anteriori.
Potrivit E.S. Adriana Stănescu, aproximativ 23.000 de elevi din România studiază în prezent în școlile cu limba de predare germană, raportat la o populație totală a etnicilor germani de circa 25.000 de persoane. Astfel, ponderea elevilor etnici români care învață la aceste școli este de circa 80%-90%, inclusiv în vechi comunități săsești precum Sighișoara, potrivit primarului localității, dl Ioan-Iulian Sârbu.
Alte intervenții au evocat inițiative locale. Dl Werner Braun, președintele Clubului Economic Brașov, a vorbit despre una dintre cele mai importante resurse ale României, respectiv elevii din mediul rural, și despre modelul de succes al învățământului dual din Germania – un adevărat motor al economiei germane. Astfel, Școala Profesională Germană Kronstadt, un proiect local de succes al Clubului, înregistrează, potrivit lui Braun, o rată de angajare post-absolvire de 97%.
Organizat de Fundația M&V Schmidt și Fundația Tabaluga // Peter Maffay Stiftung, cu sprijinul partenerilor instituționali și locali, festivalul a fost susținut de branduri importante și, nu în ultimul rând, de KissFM, partener media al evenimentului, care a fost alături de organizatori în promovarea acestei povești cu suflet săsesc și inimă europeană.
Săptămâna Haferland 2025 a demonstrat că tradiția poate merge mână în mână cu modernitatea, iar trecutul devine viu când comunitatea îl prețuiește. Ne revedem cu siguranță în 2026, în Țara Ovăzului!
