Fotografii de EDUARDO MAGAÑA
Arturo, 39 de ani. Tocăniță de pui cu legume și lămâie.
În Mexic, există un cuvânt pentru genul de angajat universal: „godinez". E un termen peiorativ folosit pentru descrierea genului de om care face ca lucrurile să meargă, dar nu se alege cu nicio recompensă. Poți să-i spui muncă de rutină.
De luni până vineri, poți să-i vezi pe așa-zișii godinezi cum merg de colo-n colo în Paseo de la Reforma, o stradă cunoscută drept casa celor mai bogați și puternici mexicani. Angajații ăștia, cu șnururile lor cu ecusoane în vânt și cu prânzul la subraț, nu sunt nici bogați, nici puternici - ei sunt cei care rezolvă de fapt treburile șefilor lor.
Ca să înțelegem mai bine cum e viața unor astfel de oameni, le-am cerut unora să ne arate ce fel de prânz îi ajută să facă față unei zi de muncă obositoare.
Antonio, 21 de ani, „Încă nu-i ziua de salariu.”
Fernanda, 25 de ani, banane, ouă fierte și lime.
Gerardo, 47 de ani, cereale cu lapte și măr.
Ramón, 33 de ani, somon, roșii și ananas.
Luis, 19 ani, ton din conservă, roșii, lipie și ardei iute.
Laura, 42 de ani, pui cu sos mole și fasole.
Andrea, 19 ani, Quesadillas și jalapeños.
Pablo, 24 de ani, tortilla cu cârnați făcuți în stil mexican.
