de Marius Ghenț
Plăcile de vinil au ajuns din nou în atenția fanilor care preferă să cumpere albumele formațiilor preferate în format fizic. Deja nu mai e un secret. Orice studiu de piață o dovedește. Anul trecut, numărul de viniluri vândute în Statele Unite Ale Americii au crescut cu 30%, în mare parte datorită albumului lui Adele. Dar asta contează mai puțin. Ce e cu adevărat remarcabil e că încasările de 412 milioane de dolari au surclasat pentru prima oară pe cele câștigate din platformele de streaming gratuite. Adică trecutul a surclasat prezentul. Nu-i rău.
Dar care sunt motivele pentru care vinilurile au ajuns să aibă un succes atât de mare în 2015? Ultima dată când au avut încasări de peste 400 de milioane de dolari a fost în 1988. Ceea ce e extraordinar, dacă te gândești că pe atunci Madonna încă era relevantă, cel mai bine vândut album era semnat de Phil Collins, care s-a retras între timp, și Guns And Roses și-au făcut debutul discografic. România era încă în comunism. Sună de parcă trăiam pe o altă planetă.
Un motiv ar fi faptul că e trendy să-ți cumperi plăci de vinil, după ascensiunea hipsterilor în societatea modernă. Bărboșii metrosexuali sunt obsedați de chestii retro. Și dacă ești fan de muzică, atunci tre să-ți cumperi viniluri. Sunt mari și frumoase. În plus, redau conținutul audio la o calitate mai ridicată decât CD-ul sau albumul în format digital. Vinilul e analog, ceea ce înseamnă că din punct de vedere fizic, o să sune mai bine. În practică e mai subiectivă treaba.
Problema e că există o tonă de oameni care nu le ascultă. Conform unui studiu realizat de ICM Unlimited, doar 52% din oamenii care își cumpără viniluri au un pick-up pe care-l folosesc. Restul de 41% spun că nu le ascultă, dar au sculele necesare, și 7% au declarat că nu intenționează să-și achiziționeze un player. Un alt detaliu interesant e că jumătate din numărul oamenilor care își cumpără viniluri o fac după ce au auzit deja albumul pe o platformă de streaming.
Studiul ridică multe semne de întrebare și cea mai evidentă e: „De ce își cumpără lumea viniluri dar nu le ascultă?”. Citește mai departe ca să vezi de ce:
1. Nu au bani de echipamente audio performante
Toată comparația asta între digital și analog e o tâmpenie. Asta pentru că lumea nu înțelege exact cu ce se mănâncă treaba asta. Dacă tu asculți o placă de vinil la un player vechi, cu boxe integrate și caracteristici destul de limitate din punct de vedere al performanței, va suna mult mai prost decât dacă bagi un fișier digital la o pereche de căști bune. Degeaba e sunet analog, dacă nu ai la ce să-l asculți. Dacă și sculele sunt performante, atunci da, va suna mai bine vinilul decât MP3-ul. E și normal să fie așa. Din păcate, un amplificator, un pick-up, două boxe bune și alte minuni te costă. Destul de mult. Măcar stau lângă raftul de cărți. Apropo de asta:
2. Sunt obiecte de decor
Multă lume cumpără viniluri pentru că au un appeal estetic. Un student din Manchester a declarat pentru BBC că are plăci acasă, dar nu le ascultă „sunt mai mult pentru decor”. Adevărul e că dau mai bine la ochi decât un bibelou cu o doamnă în fustă care dă apă la cai sau cântă la o vioară.
3. E un trend, care va dispărea în timp
Tot din studiul realizat de ICM Unlimited am aflat că majoritatea celor care cumpără viniluri au vârsta cuprinsă între 25-34 de ani. Chestia asta mă face să cred că e doar un trend al tinerilor care nu au ce face cu banii. Și știi care e treaba cu trendurile? În timp dispar. Mai știi când îți dădeai toți banii pe chestii cu Pokemon? E ok, cu toții am făcut-o.
4. Sunt colecționari
S-ar putea ca o mare parte din oamenii ăștia să fie colecționari. Ceea ce înseamnă că nu vor să asculte albumul pentru că vor să-l aibă tot timpul în condiție perfectă. Sună destul de aiurea, știu, dar e o caracteristică generală pentru colecționari. Sunt oameni care stau la marginea patologiei, deci țin foarte mult la obiectele pe care le au. Ei sunt și niște target-uri importante pentru oamenii ăștia:
5. Le țin pentru zile negre
Dacă tot vorbim de colecționari, trebuie să spunem câte ceva despre oamenii care investesc în astfel de obiecte, cu speranța că vor face profit după fanatici. Un vinil în condiție foarte bună poate costa o sumă faină de bani pentru câțiva ani. Au fost cazuri în care o placă s-a vândut cu mii de euro. Asta în contextul în care prețul mediu pentru un album pe vinil e undeva la 20 de euro. E un profit uriaș. Deci e foarte posibil ca oamenii care dau bani pe viniluri să vadă tranzacția asta ca pe o investiție.
6. Vor să sprijine artistul
Eu cred că fanilor chiar le pasă de artistul preferat. Știu, sună greu de crezut, dar așa e. De aceea își cumpără bilete la concerte, diferite articole de îmbrăcăminte clasice și ridicole, și, evident, albumele. Probabil cred că dacă achiziționează un vinil, care e fără îndoială cel mai scump format fizic din comerț, mai mulți bani o să ajungă în buzunarul artistului. Ceea ce e adevărat, într-un fel. Aici depinde foarte mult și de cine a scos vinilul, care e procentajul care merge spre casa de discuri și alte detalii de ordin logistic.
7. E mult mai practic
E și motivul cel mai important. Oamenii nu ascultă vinilurile pe care le cumpără pentru că e mult mai ușor să dea play la album pe Youtube sau alte servicii de streaming. Pur și simplu e mai convenabil. Sunt mulțumiți de faptul că au făcut o investiție, sau au adăugat un titlu nou la colecție, sau că artiștii își permit mai multe vacanțe din cauza faptului că cineva i-a cumpărat albumul pe vinil, dar tot revin la audiția fișierelor digitale. E și normal să fie așa. Totul e digital.
