de Marius Ghenț
Grammy-urile sunt cele mai importante premii din industria muzicală. Asta o știe toată lumea. Celelalte sunt doar niște masări de ego, în cel mai bun caz. Premiile acordate de National Academy of Recording Arts and Sciences sunt apreciate în toată lumea, cu toate că e o gală americană și piesele și albumele care se află în competiție trebuie lansate pe teritoriul Statelor Unite ale Americii. Asta spune multe despre influența americanilor în lumea muzicii, dar știai asta deja.
Ce nu știai probabil e faptul că pentru a putea intra în competiție trebuie să lansezi un material în SUA contra-cost. Trebuie să fie un produs comercial. Adică să poți scoate bani din el. La ce să te aștepți de la o societate care a îmbrățișat întotdeauna capitalismul? Dacă te decizi să-l pui pe gratis pe net, bravo ție, dar nimeni nu-l va lua în considerare pentru lista nominalizaților la premiile Grammy. Destul de aiurea, nu?
Chestia asta a intrat din nou în atenția publicului după ce rapperul american Chance The Rapper, care simte nevoia să-și explice profesia, în cazul în care credeai că e Chance Actorul sau Chance Programatorul, și-a lansat cel mai nou material. Intitulat „Coloring Book”, albumul a fost scos pe piață moca săptămâna trecută. Momentan poate fi ascultat doar pe Apple Music timp de două săptămâni, după care va fi disponibil din nou pe gratis.
Criticii au fost în extaz după ce au ascultat materialul. Mulți experți din presa internațională au căzut de acord că e unul dintre cele mai bune albume de rap ale anului și că ar merita cu siguranță să fie măcar nominalizat la premiile Grammy. Există chiar și o petiție online prin care se încearcă schimbarea acestei reguli, ca Chance The Rapper să aibă șansa de a câștiga un premiu. În prezent are peste 30.000 de semnături digitale.
Nu e o tragedie să nu câștigi un premiu Grammy. Sunt mulți artiști foarte talentați care nu au câștigat niciodată o statuetă. Nume mari din industrie ca Snoop Dogg, Bjork, Katy Perry, Nicki Minaj, Depeche Mode, Tupac sau Guns and Roses au plecat cu mâna goală de la mai multe gale. Nominalizări au avut destule, dar dintr-un motiv sau altul, nu a fost să fie.
Problema e că o organizație care se mândrește cu premierea celor mai buni artiști din domeniul muzical ar trebuie să ia în considerare cele mai bune materiale. E destul de logic. Dacă nu are un preț atașat, atunci nu merită să fie ascultat? Ba da. Uite și de ce:
1. Muzica ar trebui să fie disponibilă tuturor
Motivul principal pentru care Chance The Rapper a decis să-și lanseze albumul pe gratis e că muzica ar trebuie să fie disponibilă tuturor, nu doar celor care și-o permit. E foarte punk aici, pentru că majoritatea artiștilor vorbesc despre o răsplată corectă pentru munca lor. Amândouă tabere au dreptate. Muzica nu ar trebui să fie pe gratis, dar ar trebui să fie disponibilă tuturor. Dacă nu o poți achiziționa, măcar să o asculți. Să fim serioși, în 2016 toată muzica se găsește pe internet.
În plus, nimeni nu zice că e o greșeală să-ți prezinți arta moca. Dacă albumele lansate în scop comercial sunt eligibile pentru premiile Grammy, de ce să marginalizăm artiștii care decid singuri că vor să-și facă disponibil albumul pentru toată lumea? E o formă de discriminare total aiurea. Nu toată lumea își permite să cumpere un album. E adevărul.
2. Muzica nu are legătură cu banii
Sau cel puțin un ar trebui să aibă. Uite, eu nu sunt de acord ca toată muzica să fie gratuită. Dacă un artist vrea să pună un preț pe album, e liber să o facă. Dar nu ar trebui să fie condiționat de asta. E ok să nu vrei să mori de foame, obviously, dar atunci când faci muzică pentru a-ți crește contul bancar, ai uitat ce e esențial în procesul creativ. Tocmai asta fac premiile Grammy. Ignoră un produs artistic pentru că nu are o valoare cuantificabilă în dolari. Ceea ce e o mare tâmpenie, pentru că muzica nu poate fi cuantificată în unități monetare.
Niciun artist nu ar trebui să creeze de dragul părții financiare. Ar trebui să facă ceva pentru că asta simte. Și de cele mai multe ori chestia asta se vede. Și muzicienii ăia care nu au nicio treabă cu asta de obicei câștigă la Grammy. Cea mai bună muzică? Nu, cel mai bun produs comercial. Și apropo de asta:
3. Nu toți artiștii își permit să-și scoată albumul la o casă de discuri
Mai ales dacă e la început de drum. Atunci singura lui grijă e să creeze și să vadă că cineva îi ascultă munca. În fiecare zi se lansează o tonă de albume. Dacă cineva îl ascultă pe alt tău, atunci ești norocos. Toți artiștii sunt mult mai preocupați de problema play-urilor decât de partea financiară.
În consecință, dacă primul lor material e excelent și îl pun pe net pe gratis, pentru că vor să-l share-uiască cu toată lumea, nu ar trebui să fie băgat în seamă de organizațiile care teoretic se ocupă cu așa ceva? Ba da. Pentru că nu toți muzicieni au luxul unui buget de la casa de discuri și o echipă de promovare în spatele lor.
4. Industria muzicală se schimbă
Ce ar trebui să înțeleagă milionarii ăia în costume scumpe din spatele premiilor Grammy e faptul că industria muzicală e într-o continuă schimbare. Dacă ignoră ce se întâmplă în jurul lor, o să ajungă să regrete, cum a fost și când a început ascensiunea internetului. S-au făcut că plouă, în timp ce start-up-urile din IT au ajuns să le creeze platforme de streaming.
Chiar și Billboard a început să contorizeze numărul de streaming la vânzări. Modul în care ascultătorul consumă muzică se schimbă. Cine știe? Poate în viitor toate albumele vor avea scurte spot-uri publicitare între piese, dar vor fi lansate pe gratis. Orice se poate întâmpla. Nimic nu e sigur, mai puțin faptul că în prezent, toate albumele ar trebui să fie luate în considerare la premiile Grammy, nu doar alea care scot bani din buzunarul ascultătorului.
Sursa foto: http://cdn.bgr.com/2016/02/grammy-awards.jpg
