Am avut norocul să călătoresc în câteva țări până acum și m-am uitat mai mereu cu o curiozitate ciudată la coșurile de gunoi. Încă mi se pare că transmit ceva despre comunitatea respectivă, uneori mai mult decât o fac reclamele sau cetățenii. Tot din noroc am ajuns și la proiectul foto „Poubelles" al lui Dan Moruzan. El a urmărit vreo trei ani coșuri de gunoi din București și le-a fotografiat p-alea care i s-au părut că spun ceva, chiar dacă fac asta printr-o mâzgăleală lăsată de cineva pe ele.
„M-au atras mesajele scrise, bănuiesc că de aceeași mână. De-abia la cel cu mesajul «Antena 3 e aici!» am stabilit că imaginile pot fi strânse într-un mic proiect. Așa am început să le caut prin București. Din nefericire, proiectul cu aniversarea a 555 ani de atestare documentară a orașului (2014), într-o dimineață toate pubelele din oraș erau curate, spălate și fără niciun afiș lipit sau urmă de vopsea. Cred că am fost singurul bucureștean trist atunci", spune Dan despre proiect.
În aceeași notă a tristeții, reacția oamenilor a fost bună, proiectul le-a plăcut, i-a amuzat, dar Dan zice că absolut nimeni nu i-a cerut un print mare și frumos înrămat pentru camera de zi. „Păcat, i l-aș fi făcut cadou!"
Citește și: Cele mai mișto personaje de la protestele din București
Înainte de proiectul ăsta, am văzut inițiativa celor din Tulcea de a-i face pe oameni să fie mai responsabil cu aruncarea gunoiului. Totuși, București e ceva mai mare și e greu de crezut că ar merge la fel. Dan crede că niște pubele mari, negre și lucioase nu pot sta multă vreme curate. Trebuie să se încadreze în peisaj cumva. „Cred și că mesajele astea pot fi definite chiar ca niște pancarte pe timp de «pace socială». Am fost tot timpul creativi, nu doar acum, vizibil, pe pancartele din Piața Victoriei."
Dan și-a oprit proiectul, dar asta nu înseamnă că pubelele au devenit mai curate. Sunt însă, în mare parte, acoperite cu graffitiuri și, din când în când, cu afișe. Fotograful le caracterizează ca fiind niște aviziere pentru toată lumea și asta pentru că mai nimeni nu le curăță. Sunt un loc comun vulnerabil, care ajunge să fie curățat la vreo aniversare mai importantă sau o dată pe an. „Dar, până la urmă, când îți inviți iubita la un spectacol, îi prezinți ideea, nu mai știi unde ai văzut afișul. Dacă a fost pe-un avizier, pe un gard, pe o pubelă. Și nici nu mai contează!"
Vezi mai multe fotografii de pe VICE:
Un japonez a fotografiat Bucureștiul din 1990, când era pierdut între comunism și democrație
Fotografii cu viața dură din Ferentari și Bucureștiul așa cum nu l-ai văzut niciodată
Fotografii cu periferia de lux de lângă București și alte orașe din România
