Ființele umane put, prin natura lor. Transpirăm ca să ne răcorim corpurile și atunci când bacteriile de pe piele se combină cu sudoarea, ne transformăm în fabrici umblătoare de putoare. Chiar și persoanele elegante, cărora nu le pute rahatul, tot se confruntă cu mirosul de transpirație. Din fericire, tehnologia modernă a făcut progrese majore în lupta împotriva mirosului corporal cu deodorante și antiperspirante care combat sudoarea cu dedicația lui Hodor când blochează o armată de White Walkers.
Deși putem fi cu toții recunoscători că suntem înconjurați de mai puțini prieteni care miros ca niște crenvurști expirați, totuși există și îngrijorarea că deodorantele cele mai populare conțin aluminiu, care blochează glandele sudoripare, ca bacteriile să nu se amestece cu transpirația. În ciuda cercetărilor care au încercat să dovedească opusul, mulți susținători ai traiului natural cred că deodorantele și antiperspirantele pe bază de aluminiu sunt asociate cu cancerul la sân și problemele de memorie. Astfel, industria deodorantelor naturale a înflorit în ultimii ani. Deodorantele naturale se concentrează mai mult pe bacteriile care se amestecă cu sudoarea decât pe sudoare în sine, așa că nu conțin, de obicei, aluminiu.
Unii fac apel al un mail viral de la sfârșitul anilor '90 care învinuia antiperspirantele pe bază de aluminiu pentru cancerul la sân. Institutul American al Cancerului a afirmat că nu există dovezi că ar exista o legătură între antiperspirante și cancer, iar Asociația pentru Alzheimer a încercat să distrugă mitul despre deodorante și pierderea de memorie, oamenii tot se tem de ele și de asta au început, tot mai mulți, să folosească deodorante naturale.
Citește și: Ce ți se întâmplă când porți hainele transpirate de la sală toată ziua
Dar funcționează deodorantele astea? Uneori. Pentru unele persoane. Un pic. Sau deloc. „Mie mi-au făcut transpirația și mai urât mirositoare", se plânge Amanda Bristow, care a încercat cinci deodorante naturale diferite. Miroseam a ceapă, a mucegai, a prosoape murdare, a putregai."
Consumatoarea de produse cosmetice naturale Sheila DiChoso a zis că, pentru ea, deodorantul natural e alegerea perfectă. „Am început să-l folosesc pentru că mă temeam de aluminiu", a zis ea. „Funcționa ca deodorant, dar nu și ca antiperspirant. M-a ajutat să scap de miros, apoi am folosit doar deodorant natural timp de vreo doi ani, după care am început să transpir mai mult, așa că am l-am alternat cu antiperspirant obișnuit, dar părea că deodorantul natural îl face pe celălalt să nu mai funcționeze. Ala că n-am mai folosit deodorantul natural, deși mi-a plăcut. Dacă n-aș transpira atât de mult, l-aș folosi sigur."
Am întrebat-o pe Arielle Nagler, dermatoloagă și profesoară la departamentul de dermatologie al centrului medical Langone din New York, de ce deodorantele naturale funcționează atât de bine pentru unii, în timp ce pe alții îi fac să miroasă a cur. „Cred că are legătură și cu sensibilitatea oamenilor la propriul lor miros, la aroma asociată cu deodorantul. Contează și dacă deodorantul are elemente antibacteriene, pentru că mirosul e cauzat de descompunerea sudorii de către bacterii și nu de sudoarea în sine", a zis ea.
Citește și: De ce vei mirosi mai frumos dacă mănânci mai puține porcării
Să zicem că așa se explică de ce unele deodorante naturale pot fi ineficiente, dar cum se face că unele ne fac să mirosim chiar mai rău? O teorie susține că ar fi o chestiune de detoxifiere. Un studiu a arătat că persoanele care folosesc antiperspirante în mod obișnuit au o cantitate mai mare de bacterii stafilococe la subraț (cei care nu folosesc antiperspirante sau deodorante au mai multe bacterii de tip Corynebacterium), iar un alt studiu a arătat că bacteriile stafilococe sunt cele mai împuțite dintre bacterii. Așa că, dacă ai folosit antiperspirant mult timp, s-ar putea să produci bacterii și mai urât mirositoare și durează ceva până sistemul tău se va autoregla.
Experiența lui Bristow s-ar putea să reflecte această teorie. A zis că a renunțat la toate formele de deodorant și antiperspirant și acum miroase mult mai bine. „Cum nu am folosit nimic la subraț de ceva vreme, cred că mi-am antrenat subsuorile să nu mai miroasă atât de urât. Iar dacă transpir, nu-mi pasă. Toți transpirăm. Important e să nu miroși."
Nagler a zis că, în prezent, nu avem acces la o metodă eficientă de a prezice cum vor reacționa anumiți indivizi la anumite ingrediente din deodorante și așa s-ar explica de ce unii oameni reacționează mai bine decât alții la deodorante naturale.
Eficacitatea lor depinde de ingredientele din fiecare deodorant și de tipul de bacterii care trăiesc pe fiecare persoană. Am văzut că mai multe deodorante naturale dau rezultate în privința mirosului, dar puține împiedică umiditatea. Transpirația nu răspunde bine la deodorant. Ai nevoie de antiperspirant. Dacă te deranjează mirosul, poți scăpa de el cu un deodorant natural. Dar dacă te deranjează și umezeala, nu prea ai ce face. De asta li se par oamenilor cele naturale ineficiente."
Citește și: Ce se întâmplă când porți parfum cu miros de spermă
Majoritatea deodorantelor naturale conțin o combinație de miere cu zahăr, ulei de cocos, bicarbonat, ulei de floarea soarelui, ceară de albine și uleiuri esențiale pentru combatarea bacteriilor și înlocuirea lor cu un miros mai plăcut. Altele susțin că au și un ingredient secret – dragostea. Deci cam așa.
Totuși, Nagler recomandă deodorantele mainstream pe bază de aluminiu drept cea mai eficientă opțiune.
„Cred că sunt suficiente dovezi care sugerează că utilizarea de deodorant și antiperspirant nu pune niciun fel de probleme", a zis ea. „Au fost testate pe perioade lungi de timp și sunt cea mai bună soluție pentru transpirație."
Traducere: Oana Maria Zaharia
