Dacă ești om și trăiești pe Pământ, probabil știi cum e să te simți singur. Și știi că majoritatea lucrurilor, banale sau nu – mâncarea, sms-urile, Netflix – sunt mai puțin satisfăcătoare când ești neîmplinit pe plan social. Acum poți adăuga pe această listă și somnul, conform unui studiu publicat ieri care a descoperit că persoanele singure tind să raporteze o calitate mai proastă a somnului.
E echipă de la King's College din Londra a studiat peste 2200 de gemeni identici născuți între 1994 și 1995. Au definit singurătatea ca pe un sentiment de conexiune socială inadecvată și au diferențiat-o de izolarea socială. Rezultatele au arătat că persoanele singuratice aveau cu 24 de procente mai multe șanse să doarmă prost și să nu se poată concentra pe timpul zilei.
Ca să ajungă la acest rezultat, autorii au compilat scoruri de singurătate pentru fiecare participant cu ajutorul unor interviuri și al unui chestionar despre sentimentul de izolare, singurătate și inadecvare. Per total, între 23 și treizeci de procente dintre participanți au raportat că se simt singuratici o parte din timp, iar cinci procente au raportat că se simt frecvent singuri. Apoi, echipa a măsurat calitatea somnului participanților printr-un al doilea chestionar despre numărul de ore de somn pe noapte, medicamente de somn și problemele din timpul zilei cauzate de lipsa de somn.
Citește și: Mi-am ascultat vocea în somn ca să-mi tratez insomnia
Analiza a luat în considerare și izolarea socială a participanților, jobul acestora și statutul de părinte. Echipa a analizat și depresia, anxietatea, consumul de alcool, ADHD-ul și traumele participanților, care au efecte asupra somnului. Și, cum a fost un studiu pe gemeni identici monozigotici, autorii au analizat dacă genele sunt sau nu responsabile pentru legătură sau dacă mediul din copilărie a reprezentat și el un factor. Analiza a descoperit că genele nu erau de vină și că singurătatea și calitatea somnului nu par să aibă origini genetice comune.
Cu toți factorii biologici și sociali luați în calcul, asocierea dintre singurătate și somn a rămas destul de solidă. De fapt, într-un subgrup de participanți, corelația a fost și mai puternică: persoanele care experimentaseră violență sau victimizare în copilărie sau adolescență erau mai predispuse la singurătate și o calitate mai proastă a somnului. (Exemplele de victimizare în studiu includeau hărțuire pe internet, abuz sexual, neglijență, traume și violențe.)
Citește și: De ce îți face bine să dormi noaptea cu animăluțe de pluș
Autorii au sugerat că singurătatea are legătură cu sentimentul de nesiguranță. Izolarea de grupurile noastre sociale ne face să ne simțim vulnerabili și declanșează o reacție de tip „luptă sau fugi" sau o stare de hipervigilență incompatibilă cu o noapte de somn bun. Iar autorii studiului nu sunt singurii care au tras concluzia asta – un deceniu de cercetări a analizat posibilele origini evoluționiste ale singurătății și impactul ei asupra comportamentului nostru.
Dar, lăsând la o parte teoriile evoluționiste, mai sunt și cei care argumentează că studiul patologizează un sentiment natural ca singurătatea. Doar e normal să te simți singur, nu? Dar e plăcut că oamenii de știință iau totuși singurătatea în serios, având în vedere cât de mult ne afectează sănătatea. La adulții mai în vârstă, singurătatea e asociată cu o tensiune mare, cu depresie și o stare mintală și fizică proastă. De fapt, majoritatea cercetărilor despre singurătate s-au concentrat pe adulții mai în vârstă, din cauza numărului mare de cazuri de izolare socială din acest grup. Dar, conform Mental Health Foundation din Marea Britanie, singurătatea e răspândită mai frecvent printre persoanele cu vârste între 18 și 34 de ani. În plus, sentimentele cronice de singurătate sunt destul de comune – ceea ce înseamnă că e și mai important să cunoaștem efectele singurătății asupra sănătății la tineri, care au șanse mai mari să experimenteze deconectarea socială cronică în stadiile timpurii ale vieții, ceea ce le înrăutățește sănătatea.
Citește și: Cinci tehnici de somn pentru corporatistul român
Și, deși calitatea somnului poate părea nesemnificativă când ești tânăr și obișnuit să bântui prin cluburi noapte de noapte, efectele ei pot avea impact pe termen lung. În concluzie, autorii au scris așa: „Calitatea scăzută a somnului e una dintre numeroasele modalități prin care singurătatea îți intră sub piele, iar descoperirile noastre subliniază importanța intervenției rapide pentru reducerea singurătății la tineri." Aceste intervenții includ strategii de diminuare a credințelor negative ale unei persoane cu privire la situații sociale, credințe care tind să le distrugă interacțiunile sociale.
Ce avem de învățat de aici e că nu ești vinovat de sentimentul de singurătate pe care îl simți, mai ales dacă ai trecut prin traume sau abuzuri. Vestea bună e că psihoterapia caută noi modalități de a face oamenii să se simtă mai puțin singuri și s-ar putea să te ajute să și dormi mai bine.
