În Țările de Jos, din Tilburg până în Rotterdam, gunoierii au intrat în grevă săptămâna trecută, iar acum vor face grevă și în Amsterdam. Sindicatul lor a cerut o creștere a salariilor cu 12 la sută, din cauza inflației, dar nu au căzut la o înțelegere.
Pentru că sunt curioasă dacă o să ajung să înot printre gunoaie în drum spre casă, am stat de vorbă cu câțiva gunoieri despre această situație și despre cele mai scârboase lucruri pe care le-au întâmpinat la job.
RICHARD, FOTO: GWEN VAN DER ZWAN
Richard Willems (57 de ani)
În fiecare săptămână colectăm o tonă de deșeuri din fiecare container din Amsterdam. Dacă n-o să facem asta o săptămână, lângă fiecare container va fi o tonă de deșeuri. Asta le va arăta oamenilor ce impact are greva noastră. Atâta timp cât nu ni se vor mări salariile, vom lua pauze tot mai lungi și mai dese. Cerem o creștere a salariilor cu 12 la sută, dar sperăm să obținem măcar zece. Asta ar însemna 250 de euro net pe lună. Poate pare mult, dar nici măcar nu compensează cât am pierdut din puterea de cumpărare de când cu inflația. Totul e mult mai scump: benzina, alimentele, băutura.
Cea mai scârboasă chestie peste care am dat a fost o haină plină cu căcat. Probabil cineva își înfundase veceul și a folosit haina ca să curețe baia. Pentru că pe oameni îi doare în cur de ce aruncă la gunoi și cu ce ne confruntăm noi. Un coleg de-al meu a găsit odată un acvariu cu un pește viu în el. A luat acvariul cu el, a stat în cantină și a reflectat o vreme, apoi l-a dus la un lac și i-a dat drumul în el. Dar asta e nimic în comparație cu bebelușul care a fost găsit de curând într-un container. O nebunie.
KEVIN. FOTO: GWEN VAN DER ZWAN
Kevin (25 de ani)
Prevăd o grevă și mai lungă în viitor. Una în care o să ne plimbăm cu camioanele de gunoi prin oraș, ca o paradă. Ideea e să atragem atenția primăriilor – iar când orașele vor fi copleșite de gunoi, va fi un semnal de alarmă destul de clar.
Susțin grevele. Inflația a crescut prea mult și nu ne descurcăm. Nici mărirea de 12 la sută nu ne va ajuta prea mult. Nu reușesc să economisesc nimic, după ce plătesc chiria, facturile și mâncarea. Îmi place să mănânc sănătos, dar îmi permit asta din ce în ce mai greu. În scurt timp o să merg într-o vacanță de 12 zile pentru prima oară în patru ani și caut cu disperare niște oferte mai ieftine.
Cel mai scârbos lucru pe care l-am găsit la job a fost un cap de oaie în putrefacție. Oamenii chemaseră poliția pentru că au avut impresia, din cauza mirosului, că e un cadavru în container. Echipa mea a venit și a descoperit că era un cap de oaie plin de viermi. A fost oribil.
Din fericire, uneori se întâmplă și lucruri amuzante. De exemplu, odată am găsit un manechin pe care l-am decorat și l-am legat de un pod, pentru că tocmai era Festivalul Luminilor din Amsterdam și am vrut să participăm și noi cu această instalație. A durat șase săptămâni până a fost dat jos de o furtună. A fost convingător ca instalație artistică și, sincer, am fost mândru de asta.
RUDOLF VORSTERMAN. FOTO: GWEN VAN DER ZWAN
Rudolf Vorstermans (29 de ani)
Vrem să transmitem un mesaj clar: dacă nu ne cresc salariile, nu mai muncim. Din experiență știu că la patru ore după ce se umple un container, deja se formează un metru cub de deșeuri lângă el. Multe containere se umplu după o singură zi. Dacă prelungim un pic greva, în scurt timp gunoaiele o să crească la un nivel de câțiva metri.
Nu-mi place să nu-mi fac treaba, dar e clar că greva ne va ajuta să primim mărirea. Și e necesară. Cea mai mare problemă pentru mine e benzina. Am ajuns să cheltui pe benzină de la 120 de euro la trei sute de euro pe lună. Și am mult mai puțini bani de cheltuit.
Cea mai scârboasă chestie pe care am găsit-o la job au fost două cuțite pline de sânge de la o crimă. Martorii au văzut cum ucigașul le-a aruncat în container și au chemat poliția. Dar eu eram în zonă, cu echipa mea, așa că a trebuit să venim și să scoatem pe rând toate lucrurile din container ca să găsim cuțitele: scutece murdare, caca de câine, chiloți folosiți, tampoane, viermi, piepteni plini de păr și așa mai departe. Dar până la urmă am găsit ambele cuțite și am fost mândru că am participat la rezolvarea unei crime.
Articolul a apărut inițial în VICE Țările de Jos.












































