Moda anilor 2000 s-a întors și acum e alimentată de viralele de pe TikTok

Ce-ți vine în minte când auzi că ceva e la modă? Probabil te gândești că e radical nou sau că ceva din trecut a fost redescoperit. Ei bine, pe moda care își trăiește a doua viață — sau chiar își continuă viața — sunt multe de zis.

Probabil ai observat pe TikTok acest hashtag: #Y2K. Are deja miliarde de vizualizări și e asociat cu postări cu fete îmbrăcate în pantaloni cu talie joasă, crop top-uri și treninguri, care par ieșite dintr-un clip muzical din 2004. Y2K e prescurtarea pentru Year 2000 și e folosită în lumea fashion ca să definească trendul din anii respectivi.

Lucrurile s-au schimbat considerabil până acum. Se ridică întrebări: oare a devenit lumea modei mult mai deschisă? Sau întoarcerea la trenduri vechi înseamnă și revenirea unor standarde de frumusețe din 2000?

Conform socioloagei fashion Aurélie Van de Peer, nu e neapărat cazul. „Trendurile tot revin, dar contextul se schimbă.” Când apar din nou niște trenduri vechi, e vorba mai mult de estetică. Nimic nu se întoarce exact la fel. E valabil și pentru tot conceptul de vintage. Să luăm ca exemplu o jachetă care datează din 1983: dacă o asortezi cu obiecte vestimentare moderne, nu mai arată ca în 1983 – contextul e complet diferit.

În contextul ăsta, merită amintiți blugii Levi’s 501. În 2023, împlinesc 150 de ani. Uită-te bine la cifre: 150 de ani. Sunt mult prea puține lucruri care se pot lăuda cu așa o longevitate. Odată cu acest moment, a fost lansată și campania „The Greatest Story Ever Worn” prin care afli, de exemplu, cum cineva a dat la schimb o vacă pe o pereche de Levi’s 501. Sau cum altcineva a cerut ca la înmormântarea lui oamenii să vină îmbrăcați cu acești blugi.

Moda e, fără îndoială, în schimbare continuă. Sigur, unele elemente de vestimentație trec atât de repede pe lângă noi, încât știi din prima că nu merită să-ți bați capul cu ele. Altele au impact dincolo de cum arăț. Apar în contexte istorice, culturale și personale, ba chiar pot inspira și deveni un statement. Cumva, asta e fascinant și la blugi. Atât de larg răspândiți, în atât de multe culori, croieli. Și, cumva, unele modele rămân. Levi’s 501, de exemplu, au început ca pantaloni de lucru — rezistenți și versatili. Apoi au devenit un mijloc de exprimare și apartenență.

Revenind la moda anilor 2000, am vrut să-mi fac o idee mai amplă despre ce înseamnă revenirea și cum internetul alimentează asta. Așa că am vorbit cu fete care se îmbracă pe stilul Y2K să aflu cum se simt în ținutele lor.

Înainte eram foarte slabă. La un moment dat, la școală, am fost hărțuită din cauza greutății. Apoi, în liceu, deodată era la modă să ai șolduri și sâni. Deci nu mi-a mai păsat că nu eram slabă. Toată lumea purta pantaloni cu talie înaltă. Nu mai eram hărțuită și nici nu mă mai gândeam la asta.

Acum că s-a întors moda blugilor cu talie joasă, am slăbit mult. Mă cântăresc zilnic. Îmi caut inspirația pe Pinterest și văd numai fete slabe. În mișcarea Y2K, corpul e mai important decât hainele. Dacă vreau să slăbesc, e din cauza hainelor pe care le port. În trecut, când erau la modă hainele largi, eram mai puțin anxioasă. Acum că port ținute mai sumare, îmi pasă mult cum arăt. A devenit din nou o obsesie pentru mine și e nașpa.

Când eram pe Tumblr, urmăream multe bloguri pro-anorexie care arătau fotografii cu picioare subțiri și clavicule proeminente. Se spune că TikTok e noul Tumblr și am observat și eu asta. Dacă îți place estetica Y2K, îți apar multe videoclipuri cu fete slabe pe pagina „For You”, fie că le urmărești sau nu. Cred că niciodată n-o să fie demodat să fii slab. Acum poți avea șolduri sau sâni mai mari, dar talia tot subțire trebuie să fie. Până și modelele plus size au siluetă de clepsidră.

Mama m-a născut când era foarte tânără. Mereu mi-au plăcut hainele ei. Timp de trei ani, m-am îmbrăcat ca ea, pentru că era și la modă ce purta ea. Dar acum am impresia că a devenit deja super mainstream și nu-mi place chestia asta. Trendurile se schimbă foarte repede în ziua asta și probabil o să treacă și ăsta. Dar mă întreb ce efect va avea asupra standardelor de frumusețe? Oare va trebui să-mi adaptez corpul la ce se poartă?

Idealul de frumusețe din ultimii ani e silueta cu șolduri și sâni mari și talie mică. Deci talia mică a rămas în topul preferințelor. Cred că oamenii care poartă haine pe estetica Y2K sunt mai deschiși la minte decât înainte. Se face mai puțin body shaming și am impresia că și persoanele mai plinuțe poartă astfel de haine.

În trecut, trebuia să fii scândură ca să te poți îmbrăca așa, dar nu mai e cazul. Le poate purta oricine. Trebuie doar să ai încrederea necesară. Recunosc că pe mine m-a speriat trendul cu blugii ăia cu talia foarte joasă. Dar nu-mi plac nici pantalonii cu talie înaltă, m-am săturat de ei. Dacă îmi iese burta dintr-o pereche de pantaloni, cumpăr o mărime mai mare și port curea. Chestia bună e că și hainele streetwear fac parte din trendul Y2k, deci îți poți acoperi corpul, dacă vrei asta.

Personal, am mari probleme cu corpul meu. Mi se pare că sunt grasă. Aproape toate imaginile pe care le vedem sunt photoshopate, ceea ce transmite o imagine nerealistă despre cum ar trebui să arătăm. În ultimii ani, media și lumea fashion au fost mai incluzive, deci cred că mai multe persoane au curajul să se îmbrace cum au chef.

Când mă uit la mine în oglindă și sunt îmbrăcată în lenjerie intimă, nu mi se pare că sunt prea grasă. Când încerc haine pe estetica anilor 2000 într-un magazin, observ că uneori mă fac să par grasă. De multe ori, hainele astea, cum sunt blugii cu talie joasă sau crop top-urile, accentuează burta. Nu te flatează dacă ai burtă.

Uneori mă simt ciudat, pentru că vreau să am un stomac plat, dar nici nu vreau să arăt ca Paris Hilton. Ea n-are nici sâni, nici fund. Nu-mi place mai nimic din estetica Y2K. Aleg piese care se potrivesc cu stilul meu și le combin cu alte piese potrivite pentru corpul meu. N-o să port blugi cu talie joasă doar pentru că sunt la modă. Știu că mie nu-mi stau bine. Nu îmi e că mă critică alții, pur și simplu nu mă simt eu bine în ei. Nu am de gând să slăbesc ca să pot purta tricouri scurte sau pantaloni cu talie joasă. Plus că rar găsești blugi din ăștia mărimi mai mari.

Multe branduri au adoptat acest trend și acum oferă mai multe mărimi la haine, dar nu și pentru hainele Y2K. Se presupune că lumea modei e mai incluzivă, dar tot nu vezi multe modele plus size. Eu simt că e la fel ca în anii 2000 și oamenii se simt foarte nesiguri pe corpurile lor. Există prea puțină diversitate în lumea fashion.

Hainele în sine nu-mi afectează imaginea pe care o am despre mine, dar mentalitatea din jurul lor da. Îmi plac mult tricourile scurte, dar nu mi se potrivesc. Nu am tipul ăla de corp. Și nu vreau să-mi adaptez corpul la hainele pe care le port. Hainele trebuie să ți se potrivească, nu să te forțezi să încapi în ele. Oricum în cinci ani deja o să avem alt ideal de frumusețe.

Articolul a fost publicat inițial pe 4 iulie 2022. A fost actualizat cu un plus de claritate adus subiectului.