credit foto: Katarina Grip Höök
„Păcat de moarte”, roman recent apărut în limba română la Crime Scene Press, este cartea de debut a Mariei Grund și a primit mult râvnitul premiu al Academiei Suedeze de Literatură Polițistă pentru cel mai bun debut al anului. Romanul a fost nominalizat și la prestigioasele Crimetime Awards, cât și la Storytel Awards. Favorit al criticilor, romanul a fost lăudat pentru ambianța sa apăsătoare unică, pentru acțiune și pentru personajele feminine puternice.
De asemenea, ediția germană a cărții a petrecut șapte săptămâni pe lista de bestseller-uri a publicației Der Spiegel. Cartea a fost lăudată pentru personajele sale feminine puternice și pentru atmosfera complet unică, iar debutul a stabilit-o rapid pe Maria Grund drept un nume important în literatura criminală nordică. Cartea continuă să atragă atenția international, iar drepturile au fost vândute până acum în 14 țări.
„Păcat de moarte” este prima carte dintr-o serie de romane captivante despre inspectorii de poliție Sanna Berling și Eir Pedersen. Cartea urmărește cum protagonistele investigează o serie de morți suspecte care au loc pe o insulă de lângă coasta de est a Suediei. O fată de 14 ani e găsită moartă într-o carieră de calcar inundată. A doua zi, în partea cealaltă a insulei, o anticară în vârstă e găsită înjunghiată. Pe gât are un semn straniu, în formă de cruce.
Sanna Berling și Eir Pedersen, noua ei colegă, încep să ancheteze cazurile, dar în scurtă vreme descoperă o conexiune sinistră între cele două victime, la limita ocultului. Devine tot mai limpede că incidentele sunt doar primele dintr-o serie de crime violente. Șapte copii par să dețină cheia adevărului macabru – un adevăr care pentru Sanna devine mai personal decât și-ar fi închipuit vreodată.
Maria Grund este o scriitoare și scenaristă suedeză. A absolvit Artele Frumoase la Universitatea din New York și lucrează în principal în industria filmului. După câțiva ani petrecuți la Londra și New York, acum locuiește pe insula Gotland, unde a și scris romanul său de debut, „Păcat de moarte”.
Ce te-a inspirat să scrii romanul „Păcat de moarte”?
Dorința de a scrie o poveste cu protagoniste feminine, de a spune o poveste în care nimeni nu este perfect, dar în care există o sororitate infinită, curaj și speranță. Chiar și atunci când viața este plină de întuneric.
Într-o zi am văzut o femeie pe plaja aici, în Gotland, avea cicatrici de arsuri pe spate, aproape sub forma unor aripi, în pielea ei. Stătea acolo părând firavă, dar în același timp curajoasă. O supraviețuitoare. Cred că poate ea a fost primul personaj pe care l-am vizualizat - într-un fel, ea a fost începutul personajului meu principal, Sanna Berling.
Care au fost sursele tale de inspirație pentru crearea poveștii?
În primul rând, aș spune că femeile puternice, multe dintre ele din cercul meu de familie și prieteni, femei care sunt supraviețuitoare. Poate nu sunt atât de „extreme” ca Sanna și Eir, dar toate au adus o mică parte din curajul și reziliența lor poveștii mele.
Aș spune, de asemenea, insula mea, Gotland. Oamenii, natura și sălbăticia ei, și locația sa izolată au inspirat mult atmosfera.
Dar și anii mei de adolescență. Chiar dacă nu am suferit în felul în care a făcut-o, de exemplu, Mia în cartea mea, a fost totuși o perioadă dificilă și plină de emoții intense pentru mine. În acest sens, anii mei dificili de adolescență m-au inspirat să scriu și despre tineri, precum Mia.
După ani petrecuți în Londra și New York, te-ai întors în Suedia, pe insula Gotland, unde se desfășoară acțiunea romanului. Care este relația ta cu Gotland și cum a influențat acest loc procesul tău creativ?
Bunica mea este de pe insula Gotland și, în copilărie, am petrecut multe dintre verile mele aici. După ani petrecuți în străinătate, m-am întors pe insulă și de atunci am numit-o acasă. Aici locuiesc și scriu tot timpul. Este un loc care îmi oferă liniște și timp pentru a scrie. Fiind aproape de natură, primesc zilnic noi impresii vizuale și, în același timp, liniștea necesară pentru a lăsa gândurile să zboare. Niciodată nu am fost atât de creativă ca aici, pe insula mea.
Cum ai dezvoltat relațiile dintre personajele principale din carte?
Aș spune că s-a întâmplat în mod natural, în timp ce scriam. Ele sunt foarte diferite, așa că tot ce trebuia să fac a fost să le plasez în aceeași scenă și lucrurile au început să se întâmple.
Care a fost cea mai mare provocare cu care te-ai confruntat în procesul de scriere?
În primul rând, cercetarea mea. A fost extrem de dificil să intru mai adânc în unele dintre subiectele și temele pe care le explorez în „Păcat de moarte”. Unele dintre lucrurile pe care le-am citit nu le voi uita niciodată și aș dori cu toată inima să le pot șterge din memorie.
În al doilea rând, editarea. A fost o experiență lungă și provocatoare să editez „Păcat de moarte”. Modul în care este structurată povestea, schimbarea celor mai mici detalii însemna rescrierea și revizuirea totul din nou și din nou. Astăzi sunt fericită că am petrecut atât de mult timp cu cartea, dar nu a fost ușor.
Cum te-ai simțit când ai aflat că romanul a câștigat premiul pentru debut din partea Academiei Suedeze de Crime Literature?
Am fost atât de surprinsă, aproape că nu puteam să cred că se întâmplă. Apoi am fost emoționată, fericită și incredibil de recunoscătoare. Am plâns de bucurie. A fost foarte emoționant pentru mine.
Cum crezi că acest succes te-a schimbat ca scriitoare?
Cred că mi-a dat încredere în propria mea voce, în tonul meu, și poate am devenit mai curajoasă. Dar, de asemenea, acest succes înseamnă că tot mai mulți cititori descoperă cărțile mele și nimic nu m-ar putea face mai fericită.
În „Dance of Death”, continuarea romanului „Mortal Sin”, Sanna Berling se întoarce pentru a investiga o nouă crimă. Cum ai lucrat la menținerea suspansului?
Am rămas foarte mult în mentalitatea în care mă aflam când am scris „Mortal Sin”, astfel încât mă simțeam aproape de nervul pe care îl simțeam și în timpul scrisului primei cărți. De asemenea, am urmărit ce se întâmplă mai departe cu personajele cheie din „Mortal Sin”. Mi s-a părut important ca „Mortal Sin” și „Dance of Death” să poată fi citite ca o singură carte, dacă sunt citite împreună. Dar cel mai important, am rămas aproape de personajele mele principale - ele sunt cele care creează suspansul.
În „Night Flyer”, al treilea roman din serie, ne întâlnim cu o tânără Sanna Berling care se alătură forțelor de poliție în același an în care prim-ministrul suedez, Olof Palme, este asasinat. De ce ai ales să te întorci la originile lui Sanna Berling, cu 30 de ani în trecut?
Am simțit că primele două cărți ale mele erau atât de puternic legate una de cealaltă, înfundate în întuneric. Era momentul pentru o schimbare, pentru a-mi lăsa și cititorii să petreacă ceva timp cu Sanna Berling în calitate de stagiară la poliție. Pentru a afla mai multe despre cine era ea înainte de tragedie, cum a început totul pentru ea. Ironia soartei, „Night Flyer” este una dintre cele mai întunecate cărți ale mele.
Pe scurt, am ales să mă întorc în trecut pentru că am vrut să descopăr mai multe despre Sanna și universul meu de scriere, și am vrut să îi duc pe cititori cu mine în călătoria aceasta. Nu aveam nicio idee că era un moment și un loc atât de înfricoșătoare...
Cărțile viitoare din serie vor urmări viața și cariera protagonistei, cu calea ducând înapoi la prima carte din serie, „Mortal Sin”. Poți oferi detalii despre cărțile viitoare?
Ele se vor desfășura cu aproximativ un deceniu între ele. „Night Flyer” în anii 1980, „The Hunt” în anii 1990 și „The Verses” în anii 2000. Fiecare poveste se va desfășura pe fundalul unei schimbări majore în istoria suedeză (și europeană). Sper că cititorii mei vor savura această călătorie și vor vedea cum Sanna Berling devine persoana pe care o cunoaștem în „Mortal Sin”.
De ce crezi că literatura scandinavă de crime a devenit atât de populară în ultimii ani?
Poate că are legătură cu comentariul social pe care uneori îl furnizează, într-o lume în care vedem o creștere a diviziunilor sociale. Pe măsură ce societățile noastre devin tot mai polarizate și inundate de violență fără sens, încercăm să înțelegem „cum„ se întâmplă asta. Poate una dintre modalitățile de a face acest lucru este să explorăm crima prin ficțiune, pentru a vedea unde eșuează societatea oamenilor, creând ființe umane rănite. Dar și cum putem repara aceste eșecuri. Poate că literatura scandinavă de crime tinde să se adâncească în structurile sociale, și găsim oarecum confort sau alinare în acest lucru.
Ce ai învățat din experiența ta de a scrie pentru industria filmului și cum a influențat scrisul tău de romane?
Cred că cel mai important lucru este că nu mi-e frică de dialog. Al doilea aspect este că văd fiecare scenă vizual înainte de a o scrie, de la culoarea perdelelor de la fereastră până la lumina lămpii de tavan. În al treilea rând, taie și mai taie... Din cauza experienței mele în scrisul scenariilor, încerc întotdeauna să reduc lucrurile. Nu este întotdeauna un lucru bun, trebuie menționat. Poate fi și devastator și poate strica unele dintre lucrările mele, forțându-mă să încep din nou.
Ce autori sau opere te-au influențat în cariera ta de scriitor?
Kerstin Ekman, Stieg Larsson și Gillian Flynn. Și mulți alți...
Cum vezi evoluția industriei literare în viitor?
Cred că vom continua să vedem tehnologia transformând lumea publicației. Atât în bine, cât și în rău. Cărțile audio vor continua să crească. Cred că odată cu acest lucru vom vedea și o creștere a dezbaterii despre noile formate și utilizarea tehnologiei (de exemplu, AI).
Un mesaj pentru cititorii din România.
Vă mulțumesc că ați primit cărțile mele despre Sanna Berling în universul vostru de lectură! Sper să vin să vizitez România într-o zi, să văd țara voastră frumoasă și să întâlnesc câțiva dintre voi!
