Săptămâna Haferland, cel mai important festival cultural dedicat comunității săsești din Transilvania, a adus în 2025 peste 8.000 de vizitatori în satele din zona cuprinsă între Brașov și Sighișoara. Ediția din acest an a fost una spectaculoasă, cu momente unice precum „fuga lolelor” din Agnita – tradiție rar prezentată în afara localității de origine – și cu redeschiderea unor monumente de patrimoniu restaurate recent, cum sunt orga bisericii evanghelice din Saschiz și cetatea de refugiu din aceeași localitate.
Am stat de vorbă cu dl. Michael Schmidt, președintele Fundației M&V Schmidt și inițiatorul festivalului, despre impactul evenimentului, rolul său în revitalizarea comunităților săsești și provocările pe care le ridică protejarea patrimoniului cultural din această zonă unică a Europei.
Săptămâna Haferland a reunit peste 8.000 de vizitatori în 2025. Ce a adus nou ediția din acest an și care au fost momentele care s-au bucurat de cel mai mare interes din partea publicului?
Ediția 2025 a Săptămânii Haferland, cel mai îndrăgit festival cultural și etnografic al comunității sașilor din Transilvania și de peste hotare, a reprezentat o ocazie unică pentru vizitatori de a asista la așa-numita „fugă” a lolelor din Agnita, o veche tradiție a breslelor meșteșugărești, ale cărei rădăcini coboară probabil până în Evul Mediu.
Ceremonia, care la origine avea loc la finalul iernii, marchează predarea lăzii breslei către noul staroste și constă într-o paradă a calfelor, tinerii ucenici fiind costumați ca „lole”, în haine cusute din zdrențe, purtând măști fioroase și înarmați cu bice. Rolul lolelor – cuvânt probabil derivat din verbul „lallen”, „a se bâlbâi, a vorbi nedeslușit”, posibil din cauza măștii – era de a alunga spiritele rele, prin aspectul înspăimântător și pocnetele de bici. Obiceiul este foarte rar prezentat în alte localități decât cea de origine, astfel că vizitatorii noștri au avut ocazia de a se număra printre puținii care au această șansă.
A doua noutate a acestei ediții au fost concertul și prezentarea orgii restaurate din biserica evanghelică din Saschiz (proiect încheiat anul trecut), precum și turul la cetatea de refugiu din aceeași localitate, la rândul său complet restaurată și redeschisă recent, în luna mai.
Restaurarea orgii, în particular, este o reușită care aduce la viață o parte extrem de prețioasă a patrimoniului cultural săsesc, acest instrument fiind readus la starea originală, din anul construcției, 1786. Astfel, vizitatorii de astăzi pot auzi cum suna orga așa cum o făcea acum aproape 250 de ani. Foarte puțini știu că orgile aflate în bisericile transilvănene sunt foarte prețioase pentru că păstrează, în medie, cam 60% din piesele originale. În Vestul Europei, astfel de exemple sunt rare.
Cum a evoluat festivalul de la prima ediție până în prezent și ce rol joacă în revitalizarea comunităților săsești?
În cei 13 ani de existență, festivalul Săptămâna Haferland a evoluat foarte mult – ca număr de vizitatori, de evenimente și de localități. Am ajuns să avem în mod constant, la ultimele trei-patru ediții, peste 8.000 de vizitatori, ceea ce înseamnă foarte mult pentru o zonă încă puțin dezvoltată ca infrastructură turistică.
Probabil cel mai mare succes, din punctul de vedere al impactului festivalului asupra economiei locale, este repunerea satelor din Haferland pe harta destinațiilor turistice. Acum 13 ani, satele din zonă erau masiv depopulate, iar unitățile de cazare se puteau număra, la propriu, pe degete. Astăzi, în zonă funcționează peste 50 de pensiuni. Au apărut, mai ales în ultimii doi-trei ani, multe mici afaceri locale – ceainării, cafenele, restaurante, pensiuni, magazine de artizanat, afaceri de street food, mulți mici producători agricoli de miere, brânzeturi, pâine etc. Există chiar și operatori de servicii turistice de tip mountain biking, pentru pasionații ciclismului off-road.
Evident, mai sunt încă multe de făcut, dar credem că acum potențialul zonei a devenit limpede pentru toată lumea. Avem acum, pentru prima dată după mulți ani după 1990, perspective clare pentru dezvoltarea zonei și salvarea moștenirii culturale săsești.
Trebuie subliniat că toate acestea nu se datorează doar festivalului Săptămâna Haferland. Autoritățile publice centrale – dar mai ales cele locale – au realizat proiecte extraordinare în ultimii ani, cum sunt restaurările cetăților Rupea și Saschiz. Alte proiecte majore, ca restaurarea bisericii evanghelice din Homorod, sunt în curs de implementare.
Ce ne puteți spune despre cele mai recente proiecte ale Fundației M&V Schmidt implementate pentru protejarea și valorificarea patrimoniului săsesc?
Principalul proiect cultural al Fundației, Săptămâna Haferland, are ca misiune valorizarea moștenirii culturale a comunității sașilor din această zonă rurală situată între Brașov, Sibiu și Sighișoara, acolo unde sașii și-au dezvoltat o civilizație proprie, cu obiceiuri care nu există nicăieri altundeva în lumea germanofonă. Un astfel de exemplu este tradiția lolelor din Agnita, numită în dialectul local Urzelnlauf, un regionalism care este folosit doar de sașii noștri.
Prin urmare, inițiativele fundației țin de punerea în valoare a resurselor culturale ale zonei – în special prin organizarea de evenimente în cadrul Săptămânii Haferland. Iar spectrul este foarte larg, pentru că totul merită promovat – peisajele, arhitectura tradițională, deopotrivă laică și ecleziastică, muzica tradițională de fanfară și de orgă, meșterii și artizanatul local, bucătăria săsească etc., etc. Unele evenimente sunt recurente, de la o ediție la alta, precum concertele sau balul tradițional săsesc. Altele depind de circumstanțe, cum a fost picnicul cultural organizat cu ocazia vizitării cetății de refugiu din Saschiz, redeschisă publicului în acest an după finalizarea procesului de renovare.
Ideea este ca vizitatorii festivalului să aibă astfel ocazia unei imersiuni în cultura și tradițiile sașilor, chiar în locurile lor de baștină.
Care considerați că sunt principalele provocări în conservarea patrimoniului cultural săsesc astăzi?
Din păcate, nevoia depășește cu mult resursele. Este nevoie de investiții foarte mari, cel puțin pentru a pune în conservare unele obiective, dacă nu chiar pentru a le restaura. Vorbim în principal de biserici fortificate mai mici, cum este cea din Roadeș, care a fost grav afectată după surparea unei părți din turn. Alte biserici din zonă, cum sunt cele din Criț, Archita și Cloașterf, au fost incluse în programe de reabilitare care au asigurat stabilitatea structurală, dar deocamdată cel puțin, nu vorbim de restaurări.
Cu siguranță, cea mai mare problemă o reprezintă resursele financiare pentru restaurarea edificiilor arhitecturale. Vestea bună este că aceste investiții sunt, pe termen lung, rentabile, pentru că antrenează dezvoltarea întregii zone.
Cum implică Fundația M&V Schmidt comunitățile locale în procesul de conservare a patrimoniului?
În cadrul Săptămânii Haferland, avem parteneriate cu zeci de mici afaceri și organizații locale, de la artiști și furnizori de street food la ONG-uri, autorități publice locale și, desigur, Biserica Evanghelică C.A., un partener vechi și de încredere.
Lucrăm inclusiv cu asociații locale cum este, de exemplu, Vecinătatea femeilor din Saschiz, care a oferit la ediția din acest an un picnic în incinta cetății de refugiu care a fost unanim apreciat de vizitatori. Invităm la festival artizani locali, organiști, orchestre de muzică tradițională și trupe de dans, astfel că spectrul de colaborări este foarte larg.
Ce ne puteți spune despre obiectivele Fundației M&V pentru următorii ani în domeniul restaurării patrimoniului? Care sunt criteriile pe care le utilizați pentru a selecta proiectele de restaurare?
Creșterea interesului pentru această zonă – care se datorează și Festivalului Săptămâna Haferland – a făcut ca numărul caselor renovate, a caselor din aceste sate redate oaspeților să crească, așa cum spuneam, la peste 50 în ultimii ani. Fundația M&V Schmidt a renovat și restaurat patru case în Criț, mai are în plan restaurarea a două curți, precum și a școlii vechi din sat, acea școală în care se preda în limba germană și în care a învățat și Sofia Folberth, femeia care ne inspiră și care este sufletul satului chiar și azi, la vârsta de 103 ani.
Cred că fundațiile, asociațiile, toți cei care au inițiativă aici vor să recupereze cât mai mult din patrimoniul important al acestei zone, atât clădiri emblematice – cum este școala – care odinioară au fost pilonii pe care s-au clădit aceste comunități, dar și case și curți ale unor oameni obișnuiți, care păstrează vie tradițiile și vecinătățile noastre.
Care considerați că sunt cele mai mari realizări ale Fundației M&V Schmidt până în prezent?
Fundația M & V Schmidt a implementat peste 100 proiecte, dintre care printre cele mai importante se numără, alături de Săptămâna Haferland, programul de burse Deutsch hat Klasse pentru viitoarele cadre didactice de la clasele cu predare în limba germană, sprijinirea școlilor prin acordarea de materiale didactice pentru clasele cu predare în limba germană, restaurarea orgii din Biserica Fortificată Criț, finanțarea documentarului „Orgile din Transilvania, o călătorie în timp”, precum și reconstruirea casei parohiale din Criț după planurile inițiale.
Cu siguranță, am reușit să facem din Săptămâna Haferland un reper al calendarului cultural, aducând aici, la fiecare dintre cele mai recente ediții, peste 8.000 de vizitatori. Avem în continuare un rol de jucat în revitalizarea acestei zone. Suntem la fel de mândri de proiectul nostru de after school în beneficiul copiilor din familii nevoiașe din Criț, organizat la Casa Kraus și care durează de mulți ani.
Care este mesajul pe care doriți să-l transmiteți publicului larg despre importanța patrimoniului săsesc?
Satele din Haferland (Archita, Saschiz, Homorod, Rupea, Criț, Roadeș, Meșendorf, Cloașterf, Bunești, Viscri) sunt leagănul unei civilizații săsești aparte – o insulă germanofonă la granița de est a Uniunii Europene, un loc unde sașii și-au construit case și biserici extraordinar de frumoase și au dezvoltat tradiții unice.
Aici, în Haferland, supraviețuiesc vechi obiceiuri și tradiții. Cei care ajung la biserica din Saschiz au șansa de a auzi cum suna orga acum mai bine de două secole, aceasta fiind readusă la starea ei originală. Acestea sunt lucruri unice – la fel ca și arhitectura laică, a caselor săsești. Regiunea săsească din Transilvania, spun arhitecții, este cea mai mare zonă de arhitectură rurală medievală din Europa. S-au păstrat, până în prezent, inclusiv urme ale unor forme de organizare administrativă a vechilor sate săsești, cum este vecinătatea, azi sub forma unor organizații locale. Toate acestea trebuie păstrate, pentru că sunt unice.
