foto credit: Miruna Nicolae
Puțini artiști reușesc să îmbine atât de natural talentul de instrumentist, energia de scenă și instinctul de producător muzical precum Călin Grăjdan. Cunoscut publicului drept chitarist al trupei Vunk, Călin și-a construit în ultimii ani un nume puternic și în zona de producție muzicală, semnând proiecte care au atras atenția atât în România, cât și internațional.
Cel mai recent succes vine odată cu piesa interpretată de Alexandra Căpitănescu, producție care a adus României locul 3 la Eurovision Song Contest 2026 - una dintre cele mai bune clasări ale țării noastre din ultimii ani.
Despre muzică, emoția din spatele unei producții de Eurovision, viața pe scenă alături de Vunk și multele altele, am stat de vorbă cu artistul, producătorul și chitaristul Călin Grăjdan.
Care a fost punctul de plecare al piesei pe care ai compus-o și produs-o pentru Alexandra Căpitănescu? A pornit de la un concept muzical, de la un refren sau de la un brief clar?
Începutul a fost construit pe baza unui loop electronic primit de la Ștefan Condrea, co-autor al piesei și prieten vechi. Apoi a urmat o construcție de bază care a inclus și prima variantă de refren. Poate cândva o vom face publică. Conceptul de “Choke me” a apărut destul de devreme în procesul de scriere, Majii și Alexandra crezând destul de mult în el. Nu ne-am propus nimic, am lăsat totul să curgă cât se poate de natural. Se pare că a fost decizia corectă.
Cum ați împărțit concret rolurile în procesul de compoziție?
Majii și Alexandra s-au ocupat în mare parte de linie și versuri, iar eu de restul. În primul demo al piesei refrenul era aproape cu totul diferit, din punct de vedere al liniei și versurilor. S-a ajuns la această formă abia după a 2-a versiune. Ulterior, piesa a mai avut parte doar de modificări minore, lucruri de “polish”. Am încercat să rămânem ancorați în realitate și să nu ne îndepărtăm atât de mult de la ideea de bază, în care am crezut cu toții.
foto: Mara Petrescu
A existat un moment în care piesa „a devenit clară” pentru tine, în care ai simțit că e finalizată sau că funcționează?
Da, după a 2-a sesiune în care ne-am întâlnit să lucrăm, am început să simt că e posibil să avem ceva cu adevărat strong. M-am bucurat enorm când Alexandra și label-ul au decis să o înscrie la selecția națională. Confirmarea supremă a venit atunci când am văzut reacțiile de pe internet ale publicului, după semifinala de la TVR.
Cum ai descrie dinamica de lucru cu Alexandra în studio? Mai mult instinctivă, mai mult analitică sau un mix între cele două?
Cred că un mix între cele două, cu balanța înclinată spre instinct. Partea analitică apare și ea, inevitabil, la un moment dat, dar trebuie tratată corect. Iar noi, ca echipă, am făcut tot posibilul să facem asta. Alexandra este un artist de studio la fel de bun cum este și în live.
foto: Majii
Ce te-a surprins cel mai mult la ea ca artistă, în procesul de lucru?
Pe lângă talentul evident pe care îl deține, m-au surprins foarte mult sinceritatea și pofta de muzică. Are un drive extraordinar!
Dacă ar fi să descrii colaborarea voastră într-o singură idee, care ar fi aceea?
Curajul.
Cum ai perceput procesul Eurovision din perspectiva unui compozitor și producător? Ce înseamnă pentru tine „o piesă de Eurovision” – există reguli nescrise sau e mai mult un mit?
Că vrem sau nu să acceptăm, piesele de la Eurovision trebuie să surprindă. Trebuie să iasă în evidență și să transmită ceva unic, nemaivăzut, nu doar din punct de vedere muzical, ci și al spectacolului. Însă nu acesta ar trebui să fie scopul principal atunci când faci o melodie, ci mai degrabă o consecință pozitivă.
În ce măsură ai ținut cont de publicul internațional atunci când ai construit piesa?
Nu am ținut cont de nimic. Este o piesă sinceră și naturală. Recomand această abordare oricărui autor!
Ce ai învățat din reacțiile publicului și din parcursul piesei în competiție?
Că arta nu are bariere și că mereu va surprinde. Atât creatorul, cât și consumatorul.
Care a fost cel mai intens moment emoțional pentru tine în toată această experiență?
Așa cum era de așteptat, momentul votului final. Când am primit rezultatele din partea publicului, în interiorul meu s-a creat o explozie de stări. Dar aș vrea să menționez și momentul în care am aflat că Alexandra o să ne reprezinte țara. Eram pe scenă la Sala Palatului, în cadrul concertului “Suflet digital” (Vunk), iar 4000 de oameni s-au bucurat odată cu mine.
foto: Cristina Oltean
Locul 3 este un rezultat important – cum ai primit vestea și cum ai procesat-o în timp?
Este un rezultat senzațional! Am primit vestea cu mare bucurie, chiar în Green Room. Nimic nu s-a schimbat de atunci. Mă bucur enorm pentru toată lumea implicată în acest proiect și sper să colaborăm cât mai curând!
Simți că Eurovision 2026 ți-a schimbat modul în care privești producția muzicală sau industria?
Da, într-un sens constructiv. Am realizat că instinctul este cea mai prețioasă armă pe care un muzician poate să o dețină.
Care este cea mai importantă lecție pe care o iei din această experiență, dincolo de competiție?
Prietenia și munca în echipă. Am încercat să pun accentul pe competiție cât mai puțin, încă de când am aflat că Alexandra va participa la Eurovision 2026.
Cum se diferențiază procesul tău creativ când lucrezi pentru Vunk față de proiectele pentru alți artiști?
Când lucrez pentru trupa mea este un pic diferit. Pentru că ulterior ajung să duc piesele respective și pe scenă, în varianta lor live, alături de încă 3 prieteni buni, cu al 4-lea privindu-ne de undeva departe. Iubesc să fac muzică indiferent de context, iar acest lucru nu o să se schimbe niciodată.
În Vunk îți asumi și rolul de compozitor sau producător? Cum se împart aceste roluri? Cum funcționează colaborarea creativă în trupă? E democratică, instinctivă sau există un „direcționator” clar?
Îmi asum rolul de chitarist și producător, deși nu sunt singurul om creativ din jurul trupei. Principalul compozitor este Cornel Ilie, care vine de fiecare dată cu cele mai inedite idei. Fiecare membru își aduce inputul creativ unic de fiecare dată când se concepe o piesă, deci putem spune că este cât se poate de democratic.
foto: Tinolecs
Există influențe din experiențele tale de producător pentru alți artiști care se regăsesc acum în muzica Vunk?
Cu siguranță. Suntem suma trăirilor noastre și inevitabil asta dăm mai departe
Dacă ar fi să conectezi într-o singură poveste Vunk, colaborarea cu Alexandra și Eurovision, care ar fi firul comun care le leagă?
Nonconformismul, all the way!!
