Electric Castle sau cum am facut dragoste cu muzica

Știm că ați avut News Feed-ul de Facebook plin cu poze de la Electric Castle, iar dacă nu ați fost acolo e greu să vă imaginați cum de ne-am distrat la un festival unde pelerinele și ciubotele au fost outfit-ul de bază.

Știm că ați avut News Feed-ul de Facebook plin cu poze de la Electric Castle, iar dacă nu ați fost acolo e greu să vă imaginați cum de ne-am distrat la un festival unde pelerinele și ciubotele au fost outfit-ul de bază. Noi vă spunem doar atât: ne-ar fi plăcut ca pentru 4 zile să fi fost toată țara atunci cu noi! De aici și avalanșa de poze și filmulețe postate de toată lumea care a fost. Am fi vrut să strigați cu noi ”WE ARE THE PEOPLE!” și să vă simțiți la fel de bine, de liberi și de fericiți!

Noi am ajuns în Cluj-Napoca joi după-amiază. Cineva ne-a spus că trenul care venise miercuri noapte de la București era plin ochi, s-au vândut bilete și fără locuri. Am căutat cizme de cauciuc, însă în tot Clujul nu mai găseai nicio pereche. ”Dacă știam îmi umpleam stocul cu 10 000 de perechi de ciubote și făceam o avere”, zicea un vânzător din Piața Mărăști. Ne-am cumpărat niște bocanci, am pus tenișii înapoi în bagaj și am pornit spre Bonțida cu autocarul, echipați cu pelerine. 

La 9 seara eram la Castel și ploua fără niciun gând să se oprească. Ne-am băgat în mulțime și după Parov Stelar am zis: OK, festivalul ăsta va fi una dintre poveștile pe care le vom povesti urmașilor noștri! La Fatboy Slim eram o mare de oameni pe care puteai probabil să vezi din satelit cât de bine se distrează. Și am ținut-o așa timp de 4 zile.

”Și ce dacă e mocirlă? E de efect”, zicea cineva care stătea la coadă pentru bere. 

”I am from Costa Rica and he is from Belgium. We are working in Cluj for one year and we heard about the festival. We love it! E tare de tot!”

Până de curând era vorba că nu ți-ai trăit viața dacă nu ai prins răsăritul în Vamă. Acum ultima aroganță este să prinzi răsăritul la Electric Castle.

A doua zi organizatorii au curățat și aranjat terenul ca să ne putem desfășura până duminică. Și, apropo, pentru ce au făcut ca acest festival să adune 70.000 de oameni într-o comună din inima României și să se distreze atât de tare... merită tot respectul și laudele noastre. 

Am văzut oameni care aveau tricou cu Metallica și i-au ascultat pe Nouvelle Vague, pop lovers care au venit la Subcarpați și clubbers care dansau pe Parov Stelar Band. Muzica era limba pe care o vorbeam toți, religia în care credeam toți și sentimentul pe care îl simțeam... toți.

Rudimental, The Cat Empire și Prodigy au fost... Uhm, cu greu am găsit un cuvânt care să descrie cât mai bine atmosfera: euphoric awesomeness! Mulți îi mai văzuseră, alții îi așteptau de mult timp, însă nebunia a fost la cote maxime. ”Electric Castle, make some noise!”... și am trezit tot Ardealul. 

N-am putut să ne abținem să nu menționăm câțiva oameni care au fost sarea și piperul:

locuitorii din Bonțida care i-au găzduit pe cei veniți cu corturile în camping

domnii șoferi de autobuz care au avut răbdare de fier

domnul bodyguard care dansa de n-avea treabă

tipul cu banana gonflabilă

fata cu barca

cei care au fluturat steagul României la scena principală

Azi, după câteva ore de somn, cântăm un refren care a rămas emblematic: 

Go far, spread LOVE!

 

 

 

 

Web radios

Vrei să fim prieteni?

Abonează-te și rămâi conectat cu cele mai hot subiecte din muzică și entertainment.