Suntem convinși că mulţi dintre voi ați văzut filmul “V for Vendetta”. Dacă nu, vă facem un scurt rezumat: este vorba despre povestea unui personaj misterios, intitulat V., care încearcă să trezească poporul englez la realitate și să îi stârnească împotriva sistemului corupt care stă la conducerea țării. Mişcarea să devine tot mai populară, în ciuda faptului că el recurge la acte de terorism, crime şi manifestaţii violente, acaparând sediul cele mai importante televiziuni pentru a transmite la TV un mesaj către toți englezii: să iasă la revoluție pe data de 5 noiembrie, anul viitor.
Sătui de manipulare, încălcarea drepturilor omului, corupţie şi frică, pe data de 5 noiembrie londonezii s-au adunat într-un colectiv împotriva conducerii, purtând toți măști ”anonymous” pe care V le împărțise prin Londra.
Viața bate filmul
Obişnuiţi cu ceea ce am fost învăţaţi, am evitat să ne mai punem întrebări cu privire la direcţia în care ne îndreptăm. Am tras o bulă de protecție în jurul nostru și i-am lăsat pe cei corupți să își vadă de treabă.
Ne-am obişnuit cu starea de confort, privitul fără să reacționăm și cu plăceri de moment, transformându-ne în consumatori care acceptă orice. Ne-am robotizat. Am ascultat ceea ce sistemul ne-a învăţat.
Mereu temători cu gândul la viitor, am uitat să ne mai trăim prezentul şi am omis trecutul, nu ştim cine suntem, unde ne îndreptăm şi cu ce scop facem asta.
Se spune că imaginea unei societăţi este reflecţia fiecărui individ în parte, programarea socială făcându-şi bine treaba în România, dar să sperăm că nu pentru multă vreme.
Ceea ce s-a întâmplat zilele acestea pe străzile marilor oraşe demonstrează că românii conştientizează faptul că au fost părtaşi la un sistem corupt şi ineficient ce s-a materializat în final, cu o mare tragedie. Reacțiile noastre mult prea superficiale în decursul ultimilor ani au permis valuri de opresiune şi adoptarea unor legi gândite în interes personal de către guvernanţi. Am fost sedaţi ani întregi şi angrenaţi într-un somn adânc în care conştiinţa comună a devenit doar un ecou palid, aflaţi în incapacitate de a ne redresa.
Totuşi, în decursul ultimelor zile s-a petrecut CEVA. Nu eram pregătiți, nu ne-am imaginat cum va fi picătura care va umple paharul.
Ce îşi doresc aceşti tineri nemulţumiţi?
Care sunt paşii necesari pentru a îndrepta răul făcut?
Ce putem să învăţăm din această lecţie plătită scump cu vieţile unor oameni?
Încet, încet se conturează răspunsuri.
În încheiere am să vă lasăm cu una din faimoasele replici ale lui V.:
“Oamenilor nu ar trebui să le fie frică de guvernele lor. Guvernelor ar trebui să le fie frică de cetăţeni”.
