Nietzsche spunea că ‘viața fără muzică ar fi o greșeală.’
Muzica ne afectează creierul în nenumărate moduri. Multe au fost descoperite. Și mai multe, n-au fost. Iată câteva aspecte din viața de zi cu zi care sunt influențate de muzică.
Muzica veselă sau tristă afectează felul în care interpretăm o expresie facială neutră
Creierul reacționează diferit la muzică tristă sau veselă. Chiar și la frânturi. Un studiu arată că după ce au ascultat o scurtă parte dintr-o melodie, participanții erau mai înclinați să definească o expresie facială neutră ca fiind fericită sau tristă, în funcție de tonul piesei respective.
Un alt lucru interesant despre cum emoțiile ne sunt afectate de muzică este faptul că există două tipuri de emoție în relație cu muzica. Cele percepute și cele simțite. Asta înseamnă că uneori putem înțelege o melodie fără s-o simțim cu adevărat. De aceea unii dintre noi găsesc muzica tristă ca fiind plăcută, și nu depresivă.
Zgomotul ambiental poate îmbunătăți procesul creativ
Acest studiu s-a efectuat doar asupra tinerilor, dar este în continuare super interesant. Într-un studiu pe cupluri care sunt la stadiul de cunoaștere a partenerului, participanții s-au uitat la top 10 piese favorite ale celuilalt. Și chiar se pot obține date foarte solide despre personalitatea unui om. Au fost luate cinci caracteristici: mintea deschisă și dispusă de noi experiențe, capacitatea de a fi extravert, agreabilitate, conștiinciozitate și stabilitate emotională.
Cumva, unele dintre ele au fost mult mai precis extrase decât altele. Spre exemplu, deschiderea către noi experiențe, extravertirea și stabilitatea emoțională au fost cele mai ușor remarcate. Conștiinciozitatea, pe de altă parte, n-a fost evidentă.
Câteva dintre cele extrase de oamenii de știință despre diferiți ascultători ale diferitor genuri găsiți mai jos.
Fanii blues au încredere de sine crescută, sunt creativi, deschiși, gentili și împăcați, liniștiți;
Fanii jazz-ului au încredere de sine crescută, sunt creativi, deschiși și liniștiți;
Fanii muzicii clasice au încredere de sine crescută, sunt creativi, introvertiți și liniștiți;
Fanii rap au încredere de sine crescută și sunt deschiși;
Fanii operei au încredere de sine crescută, sunt creativi și deschiși;
Fanii muzicii country și western sunt foarte muncitori și deschiși;
Fanii reggae au încredere de sine crescută, sunt creativi, nu muncesc din greu, sunt deschiși, gentili și liniștiți;
Fanii dance sunt creativi și deschiși, dar nu gentili;
Fanii indie au încredere de sine scăzută, sunt creativi, nu muncesc din greu și nu sunt gentili;
Fanii bollywood sunt creativi și deschiși;
Fanii rock sau heavy metal au încredere de sine scăzută, sunt creativi, nu muncesc din greu, nu sunt foarte deschiși, dar sunt blânzi și liniștiți, împăcați;
Fanii muzicii pop comerciale au încredere de sine crescută, muncesc din greu, sunt deschiși și blânzi, dar nu sunt liniștiți;
Fanii soul au încredere de sine crescută, sunt creativi, deschiși, gentili și liniștiți;
Este foarte greu să generalizăm bazându-ne pe acest studiu. În orice caz, studiind puțin introverții și extraverții, remarcăm o suprapunere clară, dar nu completă. Și asta pentru că fiecare om este unic.
Muzica ne distrage semnificativ atunci când conducem
Șoferilor li s-a dat să asculte pe rând, muzica lor, muzica ‘sigură’ recomandată de specialiști și.. liniștea. Cea mai preferată, bineînțeles, a fost muzica preferată a șoferilor, dar s-a dovedit a fi și cea mai distrugătoare. Aceștia au tendința să conducă mult mai agresiv și să facă mai multe greșeli când conduc pe muzica lor. Surprinzător, muzica sugerată de specialiști e mai eficientă decât liniștea în timpul condusului. Concluzia este că, de preferat, atunci când conducem trebuie să ascultam o muzică necunoscută și neinteresantă.
Muzica ne ajută la exerciții fizice
Dacă am aflat că liniștea nu e bună când conducem, ei bine, un studiu spune că nu e bună nici atunci când mergem la sală. Studii despre efectul muzicii atunci când facem efort fizic se fac de foarte mulți ani. În 1911, un reasercher a descoperit că bicicliștii pedalează mai repede atunci când ascultă muzică. Asta se întâmplă pentru că ascultând muzică, putem să ignorăm cumva țipetele de oboseală ale creierului. Când corpul realizează că suntem obosiți trimite semnale creierului să ia o pauză. Muzica e în competiție pentru atenția noastră și ne poate ajuta să trecem peste acele semne de oboseală, dar asta funcționează, de obicei, pentru eforturile de o intensitate moderată. Sau scăzută. Când intensitatea este mare, muzica nu prea mai are putere în fața semnelor de oboseală.
Nu doar că putem sa trecem mai bine de durere când ascultăm muzică, dar se pare că ne și dozăm energia mult mai eficient. Un studiu din 2012 a arătat că cicliștii care ascultau muzică, aveau cu 7% mai puțină nevoie de oxigen, față de cei ce pedalau în liniște.
Se pare că există un efect ‘tavan’ al muzicii, undeva pe la 145 bpm (bătăi pe minut). Orice mai ridicat decât atât nu pare să adauge mai multă motivație, așa că țineți minte asta atunci când vă faceți playlistul pentru sală. Iată ce bpm au diferite stiluri de muzică
Creierul se schimbă atunci când compui muzică
Unii muzicieni spun că la începutul procesului creativ, prima parte (o oră, zi sau săptămână) constă în bâlbâieli aiurite și nefolositoare.
Când muzicienii creează, partea din creierul lor responsabilă cu monitorizarea de sine și observația se dezactivează, activându-se regiunea de exprimare a sinelui. Deci, acele bâlbâieli reprezintă, de fapt, un proces prin care creierul își schimbă felul în care funcționează.
surse
