de Marius Ghenț
Dacă ai copilărit în România anilor 90, cu siguranță ai avut prin cameră postere cu Backstreet Boys, N*Sync sau Westlife. Grupurile formate din trei sau mai mulți tipi au fost la mare căutare pe atunci. Și nu doar artiștii de sex masculin spărgeau topurile. Trupe ca Destinys Child, TLC sau Spice Girls erau pe buzele fanilor muzicii pop din toate părțile globului. Și pe zugrăveala din casa părinților, după cum am stabilit deja.
Apoi au dispărut. S-au despărțit sau au continuat să facă muzică, care din păcate nu a ajuns să fie auzită de nimeni. Poate doar de familiile lor, dar cam atât. Punct. Parcă toată lumea a trecut la Eminem și Britney Spears, și alți artiști solo de la începutul anilor 2000. Ne-am săturat de oameni care dansează în unison pe scenă, și cântă despre cât de mult suferă din cauza dragostei.
Acum vrem să vedem doar o singură persoană că face asta. E mai autentic. Dacă ești solo, e clar, suferi, nu e nimeni lângă tine să te ajute cu o glumă sau o găleată de înghețată de vanilie. Dacă ai hoaverii tăi în spate, care dau din mâini și picioare peste beat, cum să te cred că ești pe culmile disperării? Exact. Nu am cum.
Au mai fost încercări de reînviere a trendului, cu trupe ca Pussycat Dolls, sau JLS, dar au ajuns să aibă o soartă asemănătoare cu celălalte. Nicole a plecat spre faimă, în timp ce restul tipelor au ajuns te-miri-unde, iar băieții de la JLS s-au despărțit în 2013. Membrii celui mai de succes grup internațional din prezent, One Direction, au luat o pauză, care de obicei înseamnă că sfârșitul e aproape.
Nimeni nu mai cântă într-o trupă! Dacă activezi pe scena muzicii pop, ai mai multe șanse să ajungi sus dacă bagi solo. De ce? Păi din mai multe motive. Unele evidente, altele mai puțin. Bagă un ochii peste lista asta pe care am făcut-o după ce am analizat fenomentul, să vezi de ce au dispărut majoritatea trupelor de muzică pop:
1. Nu mai e în vogă
Trist, dar adevărat. Dacă vorbim despre pop, nu e destul să ai o piesă bună. Trebuie să fie și lansată la momentul potrivit. Spre exemplu, oricât de faină ar fi o bucată disco scoasă în prezent, nu ar avea mari șanse să prindă la public. Fiecare generație dă din cap pe ce e hot la momentul respectiv. Asta se aplică și invers. Crezi că nebunii hipioți din anii 60 ar înțelege ceva din ce face Skrillex? Mă îndoiesc.
2. E o chestie creată de casele de discuri
Trupele pop din trecut au fost de obicei create de un grup de oameni, de la o casă de discuri, după un șablon bine stabilit. Fiecare membru trebuie să aibă o caracteristică aparte, pentru a mulțumi pe cât mai multă lume din public. Ai unul care e timid, altul drăguț, unul care dansează cel mai bine și arhiprezentul „bad ass”. Tipul „rău” e preferatul meu. Se revoltă pe toată lumea, e greu de controlat, poartă eșarfe masculine, și are un tatuaj. Acolo rezidă tot farmecul lui. Într-un tatuaj. În rest, cântă despre aceleași lucruri ca ceilalți. Da, foarte hardcore.
3. Prea multe ego-uri, care inevitabil va duce la invidie
Ce se întâmplă când Beyonce își dă seama că e mult mai bună ca celelalte două colege? Sau mai important: Ce se întâmplă când celelalte două își dau seama că Beyonce le cară în spate? Chestiile astea se întâmplă foarte des. E greu să rămâi într-o trupă o perioadă lungă de timp. Nu doar în muzica pop. Indiferent de gen, chimia într-o trupă e o chestie foarte fragilă. Dacă mai pui peste și faptul că proiectul are succes la nivel internațional, sunt foarte mari șanse să plece star-ul, pentru că așa e viața.
4. E mai profitabil să scoți albume solo
Din punct de vedere financiar, e mult mai ușor să mergi pe drumul unui artist solo. Pentru toate părțile implicate. Să zicem că ești un cântăreț super talentat. Deja ai semnat cu o casă de discuri mare, și ai primit un avans satisfăcător. Ai vrea să-l împarți cu altcineva? De trei, patru sau chiar cinci ori? Nici vorbă. Dacă ai o voce faină, dar poate nu ești cel mai bun scriitor de piese, poți să faci asta:
5. Poți cumpăra muzicieni
Mai bine dai bani la oameni care fac toată treaba pentru tine. Scriitori de piese, producători și ingineri de sunet. Tu vii doar și tragi trei voci și aștepți să vină cecul în poștă. Bine, e mai complicat decât atât, dar toate astea intră în bugetul de producție, care e acoperit de casa de discuri. Restul banilor vin la tine-n jeb. Te-ai scos.
6. Starea generală a lucrurilor
Gândește-te cum erau anii 90. Toți erau îmbrăcați în absolut toate culorile curcubeului. Era vremea preferată pentru tineri care se zbenguiau pe scenă. S-au schimbat multe de atunci. Acum stăm constant sub frica terorismului. Cine mai are chef de distracție!?
7. Au crescut toți
Simplu și la subiect. Au trecut de pubertate și asta a fost. Eu nu le duc dorul. Și nici tu nu ar trebui, cât timp e Riri în viață. Mai bine asculți noul ei album, proaspăt lansat pe piață, decât să stai să te gândești nostalgic la Backstreet Boys. Move on!
