de Marius Ghenț
Vânzările de materiale audio sunt în scădere pe toată linia. Nu e doar o plângere nefondată a industrie muzicale ca să-ți scoată bani din buzunar să o „salvezi”. E adevărul. De ce? Pentru că e foarte greu să convingi un adolescent obsedat de Snapchat, adidași și diferite feluri de rețete vegane să mai dea bani și pe un album de muzică. Mai ales dacă ascultă doar ce merge pe Youtube, televizor și radio. În plus, nici nu are timp să caute albume. Se mulțumește cu ce primește. Trist.
Nu doar adolescenți cumpără muzică, știu, dar cea mai mare parte din muzica lansată în prezent e dedicată tinerilor, pentru că ei au bani de dat, nu au datorii la stat. Spre deosebire de oamenii peste 35 de ani, care au mai multe rate decât preferințe muzicala. Mai mult, ei deja și-au găsit stilul de muzică pe care-l vor asculta până termină plățile la bancă. Probabil ceva jazz liniștitor și o muzică clasică din când în când. Chilleanu.
Cu toate astea însă, lucrurile nu stau chiar atât de rău, pentru că vânzările nu reprezintă singura sursă de venit. Cei de la casa de discuri Universal Music Group au publicat un raport pentru încasările din prima parte a anului și toți cei care lucrează în companie s-au bucurat la unison. Și-au dat seama că nu vor fi dați afară, o frică constantă pentru cei care lucrează în industria muzicală.
Serviciile de streaming, care în trecut erau privite cu reticență de casele de discuri mari, au reprezentat o sursă de venit uriașă pentru cei de la Universal. În primele trei luni ale anului, platformele de streaming au plătit în medie aproximativ patru milioane de dolari la casa de discuri. Pe zi. Sunt bani veniți doar din streaming. Dacă mai adaugi și vânzările, îți dai seama că încă există o șansă de profit.
Din păcate, tot din raportul trimestrial aflăm și faptul că fără serviciile de streaming lucrurile ar sta mult mai rău. În comparație cu anul trecut, vânzările de albume în format digital au scăzut cu un procentaj uriaș de 32%. O pierdere de o sută de milioane de dolari dacă ne uităm la numărul înregistrat în 2015.
E o scădere extraordinar de mare care spune o poveste clară: nimeni nu mai cumpără muzică în format digital. De ce? Din cauza serviciilor de streaming. Industria a creat un monstru care va înghiți celelalte platforme. Uite și de ce:
E cea mai nouă platformă pe care poți să asculți muzică
În industria muzicală întotdeauna s-au produs „revoluții” în lumea formatelor de stocare a sunetelor. De la vinil am trecut la casetă, de la casetă am mers la CD. Mă rog, au fost și altele între, ca banda de magnetofon sau uriașul Laser Disk, dar sunt prea puțin importante în toată povestea asta, cu toate că au dispărut la fel ca toate celelalte.
La scurt timp după CD a apărut MP3-ul și puteam în sfârșit să ascultăm albumele noastre preferate pe orice dispozitiv din lume. Mă rog, nu chiar pe fiecare dispozitiv dar eu am văzut și un frigider cu un dock de iPhone, deci eu zic că e posibil. Și nu ar fi o idee rea să se facă un aspirator cu un slot de USB și două boxe. Măcar să scoată un sunet plăcut în timp ce faci curățenie.
În fine, ce se întâmplă în prezent continuă tradiția aia de evoluție în ceea ce privește metodele de stocare a muzicii. Platformele de streaming înlocuiesc MP3-urile. Cel puțin când vine vorba despre banii ascultătorului. Ca și format audio, MP3-ul nu o să fie înlocuit prea curând, aia-i clar. Dar sunt slabe șanse ca cineva să-și mai cumpere albume în formatul respectiv. Știu că sună ciudat și poate un pic prematur să spun asta, dar se poate întâmpla mai repede decât credeam. Dintr-un motiv destul de simplu:
E mult mai ieftin pentru ascultător să treacă la un serviciu de streaming
În medie, un abonament la un serviciu de streaming costă cam cinci euro pe lună. Adică undeva pe la 23 de lei. Un album în format digital are un preț de aproximativ zece euro. Nici nu mai are rost să menționeze de un album în format fizic cu booklet și tot tacâmul care trece de 60 de lei și poate ajunge chiar și pe la 80 de lei dacă e proaspăt lansat.
Când plătești abonamentul de cinci euro pe lună pentru toată muzica din lume, ieși mult mai ieftin decât dacă plătești zece euro pe un singur album. E matematică pură. Și când zic toată muzica din lume mă refer la peste 30 de milioane de piese. Pentru 23 de lei pe lună. E o nimica toată. Dacă ești fan de muzică, e un „lux” pe care ți-l poți permite fără să spargi banca.
În plus, servicii ca Apple Music și Google Play oferă utilizatorilor noi trei luni gratuite în care poți să încerci toată treaba asta cu streamingul să vezi dacă-ți place sau nu. Dacă te decizi să continui, ai plătit practic 23 de lei pentru patru luni. Acum e momentul să folosesc expresia aia supra-uzată care se potrivește foarte bine în cazul acesta: „despre ce vorbim?”.
Utilizatorul poate asculta albumele la fel de ușor și în offline
Adevăratul motiv pentru care nimeni nu mai cumpără albume de pe iTunes e datorită modului offline de audiție. Majoritatea serviciilor de streaming au zis că ar trebui să ofere utilizatorului posibilitatea de a folosi programul și dacă nu sunt conectați la internet. Așa că au dezvoltat o tehnologie care te lasă să faci fix treaba asta.
Eu folosesc Apple Music de când a devenit disponibil în România, deci pot să vorbesc doar de ce am testat. Dacă vrei să asculți muzică fără să fii conectat la internet, băieții din Cupertino au creat un format digital care funcționează exact atât timp cât îți plătești abonamentul lunar. Habar nu am cum, nu-s programator, dar probabil au folosit magie neagră.
Pentru ce-ți mai trebuie albumele în MP3? Pentru colecție, da, să zicem, dar după ce am folosit serviciul de streaming timp de aproape un an, pot să zic că nici nu m-am gândit să mai cumpăr altceva. Și probabil că așa va rămâne mult timp de acum încolo.
