de Marius Ghenț
E foarte greu pentru un om de rând să înțeleagă exact cât de stresant e job-ul unui muzician. Asta pentru că noi îi vedem ca pe niște oameni îmbrăcați în țoale de designer care freacă menta prin studio, bagă două versuri și așteaptă să vină banii în cont, să-și actualizeze dulapul cu noua colecție primăvară/vară. Mai dau și pe la concerte, unde par parcă rupți din realitate, cu make-up-ul perfect și atitudinea de plod răsfățat al unui dictator mega bogat.
Adevărul e că totul e o iluzie. Sub înfățișarea asta aproape perfectă e un om la fel ca noi, care petrece mult prea mult timp pe drum, mănâncă ce poate și e constant sub presiunea de a da randament, indiferent de situație. Nu contează dacă e obosit sau dacă i-a murit mâța. Tot trebuie să dea din gură și din șolduri pentru deliciul plătitorilor de bilete. E cumva tristă treaba, dar orice entertainer e un clovn trist până la un anumit punct.
Ca să poată face față acestui program infernal, muzicienii își fac rost de diferite hobby-uri, să nu-și piardă mințile pe la mijlocul unui set din cauza stresului și să strige în microfon chestii de genul: „mă simt ca o eșarfă uitată pe Marte” sau „la Colectiv a fost mână criminală”, cum s-a întâmplat în cazul lui Florin Chilian.
Pentru Delia, evadarea o găsește în călătorii. Și nu mă refer la alea pe care le facem noi în Grecia timp de o săptămână cu toți bătrânii din Europa. Artista merge în locuri exotice. Dacă dai o privire scurtă pe Instagram-ul ei o să vezi că e plin de poze de pe o plajă care nu seamănă cu aia din Neptun, din junglă, savana africană și tot felul de alte locuri dubioase. Pentru că mai mult ca sigur că eu nu o să ajung vreodată pe acolo, am rugat-o să-mi povestească mai multe despre excursiile ei.
Așa am aflat că a fost în peste 40 de țări, din mai multe continente. Pleacă foarte des. Oricând are timp liber. În medie, o dată la două-trei luni maxim. Procesul ei de selecție a destinației e destul de simplu: „nu aleg un loc foarte turistic, nu vreau să fie mega aglomerat. Îmi place să am ce vedea, ce sa fac, să experimentez noul loc la adevărata lui valoare. Nu doar ce li „se vinde” turiștilor. La o destinație mă atrage de obicei sălbăticia, aventura, spiritual liber, „zenul” natura, verdele.”
Așa a ajuns în țări ca Thailanda, Laos, Vietnam, Cambodgia sau Indonezia, locurile ei preferate unde a fost până în prezent: „Când am mers în Vietnam am trecut și prin Laos și Cambodgia. A fost o excursie de o lună de zile. Mi-am dorit în mod special să ajung acolo în zona aia. Mă ghidez foarte mult după TripAdviser. Și înainte de a pleca undeva, ne documentam pe site-urile de specialitate.”
Totuși, mă gândesc că e greu cu bariera de limbă: „Ne-am obișnuit să mergem în țări în care nu prea poți comunica cu oamenii. Comunicăm mai greu, dar în cazuri speciale folosim și translator. În timp, ne-am dat seama că e bine să ai și o carte de vizită cu hotelul unde ești cazat. E esențial să ai asta scris în limba lor.”
De fiecare dată când mergi într-un loc unde limba lor apare pe hârtie sub forma unor linii întortocheate, sigur poți să pățești ceva nasol. Asta s-a întâmplat și cu cântăreața noastră: „Prima oară când am fost în Vietnam, am fost într-o piață de tip street food și am mâncat cu localnicii niște plante rădăcinoase. Efectiv le-am luat de pe tarabă. Nu știam exact ce sunt, dar în 15 minute mi-a paralizat gâtul. Era o planta mai mult ornamentală, folosită la supe. Eu evident că nu am avut de unde să știu asta.”
Bine că și-a revenit repede, altminteri degeaba scrie piese în străinătate, dacă rămâne fără voce să le cânte.
Apropo de asta, pe lângă faptul că o ajută să-și reîncarce bateriile, traveling-ul o ajută și în procesul creativ: „Mă ajută pentru că e foarte multă liniște. În natură mă deconectez de la viața mea de zi cu zi, uit de stres, de cotidian, de deadline-uri. Într-o astfel de atmosfera pot să scriu. Ultima piesă pe care am scris-o într-o călătorie are legătură cu #DeliaVerde, proiectul meu de suflet. Am scris-o în Indonezia pe o insula izolată. Încă nu am înregistrat-o, urmează.”
Din păcate, nu toate călătoriile au fost faine, după cum știm și noi bine din experiențe. Doar că pe ea a dezamăgit-o o locație care probabil că ar fi pe gustul tuturor: „M-a dezamăgit Dubaiul. Este un oraș frumos prin arhitectură, dar e mult prea urban pentru gustul meu.” Nici nu-i de mirare. Cu greu găsești verde într-un loc înconjurat de deșert.
