Rap, EDM, techno și echipa națională de fotbal a României la Untold

După prima zi de „Untold Experience”, care mi-a depășit toate așteptările, eram un pic sceptic cu privire la ce va urma. A fost mult prea fain, mult prea repede.

de Marius Ghenț

După prima zi de „Untold Experience”, care mi-a depășit toate așteptările, eram un pic sceptic cu privire la ce va urma. A fost mult prea fain, mult prea repede. Chiar mă gândeam că nu o să mai am feelingul ăla de extaz și în zilele următoare. Când deja ești în vârf nu prea mai ai unde să urci. Poți doar să cobori sau în cel mai bun caz să egalezi experiența. Ei bine, m-am înșelat. Cerul e limita la Untold. Și e iluminat de lasere și artificii. 

Fără un pachet de headlineri arhicunoscuți, în ziua a doua singurul DJ ultra-faimos a fost Hardwell, toată atenția a căzut pe artiștii de la scenele secundare. Asta nu înseamnă că arena a fost goală și publicul s-a mutat în parc. Erau la fel de mulți oameni ca în prima zi. Doar că era mult mai mult trafic între scene. Pentru că aveai o grămadă de opțiuni. Dar hai să le luăm pe rând. 

Prima trupă pe care am vrut să o văd a fost RACLA. Grupul de rap fondat de Rimaru pregătește un album nou, într-o configurație nouă. După ce au tot venit și plecat diferiți MC din trupă, se pare că în sfârșit Rimaru și-a găsit oamenii cu care poate face o treabă bună. Și din prestația live mi-a dovedit că a făcut o muncă de scouting excelentă. 

Show-ul a început la ora exactă scrisă în program. Am observat că la Untold se ține cont de treaba asta. Ceea ce e de admirat. Din păcate, am trecut prin prea multe experiențe când un artist începea cu o întârziere de o oră sau chiar mai mult. Nu a fost cazul celor de la RACLA, care au atenționat publicul din start că vor băga piese de pe toate albumele scoase până în prezent. Și s-au ținut de promisiune, începând cu piesa Zecimale, care a fost lansată în 1997. 

Ai crede că tineretul nu are habar de bucățile vechi din rap-ul românesc, dar ai fi surprins. Destul de mulți oamenilor știau versurile și refrenul a fost cântat de majoritatea publicului. Treaba asta a continuat încă vreo cinci piese. Posibil chiar tot concertul. Dar nu am fost să văd asta. Eu am mers să-i văd pe Scooter. 

Am nimerit relativ aproape de scenă, în mod surprinzător, pentru că era destul loc să te miști, în comparație cu seara anterioară. Asta s-a schimbat când au intrat germanii pe scenă și toată lumea a venit pe stadion. E greu să stai deoparte când vocea lui H.P. Baxxter strigă „its the weekend” și tu realizezi că e vineri și nu ai de lucru mâine. 

Publicul a fost în filmul lor de la prima piesă până la ultima, care a fost, după cum era de așteptat, hit-ul „Maria (I Like it Loud)”, moment în care tot stadionul a cântat în cor linia melodică. Știi bine despre care vorbesc. A fost cu siguranță highlight-ul show-ului, dar românii au strigat bine și pe „How much is the fish?” sau „Jadore Hardcore”. Eu am fost dezamăgit că nu au cântat și „Fire”. Aveau destule materiale pirotehnice să le pună în funcțiune. Și piesa aia era pretextul perfect. Eh, asta e, mi-a trecut supărarea rapid, pentru că nu ai cum să fii supărat la Untold. 

Am încercat să prind un pic din Akua Naru, dar din cauza traficului mare de oameni de care ziceam mai devreme, până am ajuns de la o scenă la alta era gata concertul. Nu e chiar atât de rea situația. Să nu crezi că se merge „bară la bară”. Dar mai dai o tură la credit point, la bar, la baie și trece timpul. Recomand să fii atent la treaba asta când îți planifici programul de concerte. 

Din fericire, am reușit să ajung și la Hardwell. Când l-am văzut inițial pe scenă am crezut că am vedenii de la oboseala acumulată. Puteam să jur că mixează în tricoul naționalei de fotbal. Mai apoi am văzut că nu m-am înșelat. Chiar avea pe el un tricou oficial al echipei noastre de fotbal. Știi, dacă David Guetta a făcut piesa oficială pentru Euro 2016, cred că ar merge și o piesă de la Hardwell pe post de imn al echipei. Și să bage live înainte de fiecare meci. Ar fi pline stadioanele tot timpul. E o idee. 

Nu am mai stat mult după set-ul olandezului. Nu pentru că nu aveam ce face pe acolo. Întotdeauna găsești ceva prin festival. Motivul pentru care am plecat mai devreme a fost pentru că azi e o zi foarte încărcată. Golan, Nneka, Grasu XXL, Armin Van Buuren și Hodor, cel mai tare DJ din Westeros, sunt doar câțiva dintre artiștii pe care nu vreau să-i ratez sub nicio formă. E weekend, festivalul e sold-out, deci sigur o să fie și mai multă lume. Parcă doar acum începe petrecerea cu adevărat. Lets go!

Web radios

Vrei să fim prieteni?

Abonează-te și rămâi conectat cu cele mai hot subiecte din muzică și entertainment.