Oamenii din spatele serviciilor de streaming se gândesc în fiecare zi cum să convingă cât mai mulți utilizatori că ar trebui să folosească platforma lor. E și normal să fie așa. E jobul lor. Problema e că nu prea se gândesc la imaginea de ansamblu când vin cu anumite strategii de marketing. Da, e OK să vrei să lansezi, spre exemplu, un concert, dar nu e OK să ai monopolul pe albumele scoase de un artist.
Ca să înțelegi ce vreau să zic o să-ți amintesc de lansarea albumului lui Drake de anul acesta. Rapperul canadian a semnat un contract de exclusivitate cu Apple Music. Adică timp de o săptămână, singurul mod prin care puteai să asculți materialul „Views” a fost dacă erai abonat la platforma lui Tim Cook. Kanye West a făcut o chestie asemănătoare cu albumul lui „The Life of Pablo”, care a fost disponibil doar pe Tidal când a fost lansat. E o practică destul de răspândită zilele astea. Spotify a zis că nu se bagă la așa ceva, dar cine știe? Orice se poate întâmpla.
Și exemplele nu se termină aici. În urmă cu câteva săptămâni, Birdman, CEO-ul casei de discuri Cash Money și cel mai tatuat om din industria muzicală, a anunțat pe Instagramul lui că a semnat un contract de exclusivitate cu Apple Music, prin care toți artiștii pe care-i are semnați vor lansa materiale doar pe serviciul de streaming din Cupertino. Frank Ocean și-a lansat acum o săptămână cele două albume tot la Apple.
Înțeleg că sunt anumite avantaje pentru ambele părți. Platforma își atrage noi utilizatori, în timp ce artistul primește mai mulți bani ca de obicei. Toată lumea are de câștigat. Mai puțin fanii, care sunt nevoiți să se aboneze la trei servicii diferite, să plătească o sumă destul de mare de bani pentru un conținut care variază foarte puțin. De obicei competiția e bună în mediul afacerilor, dar în cazul luptei între Spotify, Apple Music și Tidal, efectul e opus. Și e în mare parte datorită acestor contracte de exclusivitate. Să-ți explic și de ce:
Nu e o idee bună din punct de vedere financiar
Cel puțin nu la modul în care e prezentat în fața artistului. Să zicem că Apple Music vine cu o propunere pentru un cântăreț celebru. El va primi o anumită sumă de bani pe care-i cataloghează, pe bună dreptate, ca fiind un bonus pe lângă ce va încasa din vânzări și audiții. Problema e că sunt audiții doar de pe platforma aia. Asta înseamnă că e un număr fix, în funcție de câți utilizatori folosesc serviciul de streaming.
În schimb, dacă nu ar avea contractul de exclusivitate, numărul celor care s-ar putea să-i asculte albumul e mult mai mare. E destul de simplă toată treaba. Dacă tu îți lansezi albumul pe o singură platformă, care are, să zicem, 10 milioane de utilizatori, materialul va fi disponibil doar pentru utilizatorii ăia. Dacă îl lansezi pe toate serviciile de streaming, numărul de posibili ascultători va crește. Ceea ce s-ar putea să-ți propulseze albumul în fruntea topurilor și să-ți aducă și mai mulți bani.
Albumele vor ajunge să fie disponibile la un moment dat pe toate platformele
Chestia asta cu exclusivitatea e o treabă temporară. La un moment dat albumul o să fie disponibil pe Apple Music, Spotify, Tidal, Deezer, orice serviciu de streaming pe care ți-l poți imagina. De ce? Pentru că nu artistul decide ce se întâmplă cu muzica lui. Sunt rare cazurile în care asta se întâmplă și de obicei sunt ori oamenii care nu fac așa de mulți bani, și-și lansează albumele independent, sau cei care au foarte mulți bani și au toate drepturile asupra materialelor lor.
Casele de discuri dețin drepturile de autor și e în interesul lor ca albumul să fie prezent pe toate platformele disponibile. Ca să scoată un profit cât mai mare. Și publicul e cât se poate de conștient de treaba asta. În consecință, nu o să vezi o creștere uriașă a numărului de utilizatori Apple Music doar pentru că Drake și-a lansat exclusiv albumul pe serviciul lor. O să fie o creștere, da, dar nu semnificativă. Mult mai mare va fi nemulțumirea oamenilor care se vor simți obligați să se aboneze la mai multe servicii de streaming, pentru că doar așa vor putea asculta albumul. Și chiar nu ai nevoie de un feedback negativ când scoți ceva nou pe piață.
Artiștii ar trebui să fie mai interesați de accesibilitatea muzicii lor decât de profit
Să nu crezi că toată treaba asta cu lansările în exclusivitate e o negociere care se poartă doar între casele de discuri și serviciile de streaming. Și artistul trebuie să fie de acord. Asta înseamnă că și el e de vină pentru situația de față, nu doar companiile care se gândesc la profit și creșterea numărului de utilizatori. Deci și artistul trebuie să fie tras la răspundere.
Mult mai important decât banii ar trebui să fie gândul că muzica ta ajunge la cât mai mulți oameni. OK, acum ai putea să spui că oricum ajunge la toată lumea pentru că e în continuarea disponibilă pe site-urile care vând muzică în format digital. Problema cea mai mare cu treaba asta e că vânzările digitale au scăzut enorm de când s-au lansat serviciile de streaming. Nu mai cumpără lumea muzică în MP3. O ascultă și gata.
Mai mult, în zilele noastre, când există un flux atât de mare de albume noi care apar parcă în fiecare zi, tot buzz-ul din jurul unui material discografic nou dispare relativ repede. Până ajunge să fie disponibil peste tot, poate lumea a uitat deja de tine. Și atunci ce e mai important? Să faci bani sau ca arta ta să ajungă la cât mai mulți oameni?
