de Andra-Maria Ciupitu
Filmul „Câini”, în regia lui Bogdan Mirică, intră în cinematografe pe data de 23 septembrie. După succesul pe care l-a avut cu scurtmetrajul „Bora Bora”, peliculă premiată la festivalul Premiers Plans din Franța unde a fost desemnat cel mai bun scurtmetraj european, tânărul regizor se bucură încă o dată de apreciere cu cel de al doilea film al său, thriller-ul „Câini”. Acesta a obținut premiul Federației Internaționale a Criticilor de Film în cadrul prestigiosului Festival Internațional de Film de la Cannes, secțiunea Un Certain Regard.
Am avut ocazia să îi cunosc pe realizatorii și actorii filmului luni seară, la o petrecere câmpenească replicând atmosfera din film.
Deși publicul este probabil obișnuit cu umorul lui Bogdan Mirică, coscenarist al serialului românesc „Las Fierbinți” care de nouă sezoane îi distrează pe ai noștri în fiecare săptămână, acesta a ales ca de data asta să se adrese publicului într-un mod diferit. „Intenția mea a fost să construiesc tensiune și apoi în virtutea unor stereotipuri cinematografice, sau ceva de genul ăsta pentru că am văzut toți foarte multe filme, te aștepți să vezi confruntarea aia care e în filmele americane. Mi s-a părut mai interesant să n-o vezi de fapt și să rămâi cu un soi de suspendare și de frustrare.”
Misterul se conturează în momentul în care la sediul poliției din sat se predă un obiect provenit dintr-un heleșteu, anume un bocanc… în care se află un picior retezat! De aici încolo spiritul de detectiv al spectatorul intră în acțiune împreună cu cel al lui Hogaș (Gheorghe Visu) și alcătuiesc un front comun: aflarea identității celui care și-a pierdut piciorul și prinderea făptașului. Timp de aproape două ore, fiecare secundă va fi trăită intens, vă promit! Este un film diferit, este un film cu mult suspans, „este un film fabulos!” (Costel Cașcaval)
Deși lucrurile se desfășoară într-un spațiu arid, sărăcăcios și în mod paradoxal limitat, pentru că totul se petrece vara pe câmp, suspansul este prezent în fiecare minut. Acțiunea este o luptă fără sorți de izbândă între oameni și interesele lor, pentru că „Locul ăla rău vine din pământ, oamenii ăia sunt doar o extensie a locului și de fapt răul există indiferent dacă oamenii încearcă să se corecteze, pentru că sălăduiește acolo” (Bogdan Mirică) Sătenii amabili și aparent obișnuiți se transformă în criminali degajați atunci când banul intră în joc, iar poliția face dreptate într-un mod mai puțin ortodox. Cum însă nu doar canicula și băutura îi influențează pe săteni, haideți să vedem ce spune în continuare Bogdan despre personajele sale: „Cred în primul rând că mentalitatea omului de la câmpie e diferită de mentalitatea omului de la munte. Cred că noi ăștia de la câmpie suntem un pic mai leneși, mai agresivi, contemplativi, predispuși către un soi de lâncezeală-violență-beție-preacurvie. Am copilărit într-un soi de zonă aproximativ la fel precum cea din film și mi-au rămas niște amintiri. Mi-a rămas atmosfera, mi-au rămas niște tipologii de oameni, mi-a rămas ritmul de vorbire, de mers și de tăcere a oamenilor ăstora. E un soi de loc cu care sunt familiar, și pentru mine a fost un soi de catharsis, să scap de chestia asta care mă cam năclăia de niște ani.”
Ca într-un roman de al lui Liviu Rebreanu, filmul surprinde misticismul pământului dintr-un sat din Dobrogea, la granița cu Ucraina. Într-un pustiu în care sărăcia dăinuie, caracterul oamenilor de acolo este schițat în relație cu lucrurile care le lipsesc cel mai mult: educația și banii, căci vorba lui Samir (Vlad Ivanov) „Oameni fără carte, ce vrei? Mai o trântă, mai un omor…” Bogdan Mirică, autorul filmului, care se autodescrie cu umor ca fiind „Cel mai bun regizor de omorât oameni cu ciocanul”, vă așteaptă în cinematografe!












































